Conform Digi24: Criza energetică, o moștenire a deciziilor din ultimele decenii

Criza energetică actuală nu poate fi pusă exclusiv pe seama condițiilor meteorologice nefavorabile, precum seceta, a declarat Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei. Acesta a subliniat că responsabilii pentru gestionarea sectorului energetic în ultimele decenii trebuie să ofere explicații clare cu privire la deciziile strategice adoptate și la consecințele acestora.

n

Potrivit lui Burduja, o eroare majoră a constat în închiderea unor capacități de producție înainte ca alternativele moderne să fie operaționale și eficiente. Această abordare a creat vulnerabilități în sistemul energetic național.

n

Fostul ministru a criticat, de asemenea, ritmul accelerat al tranziției energetice pe care România l-ar fi acceptat, considerând că acesta nu a fost corelat cu capacitatea reală de adaptare a infrastructurii și a pieței.

n

Investiții insuficiente în stocare și tranziție energetică rapidă

Sebastian Burduja a atras atenția asupra insuficienței investițiilor în soluții de stocare a energiei, în special în perioada în care a fost negociat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Lipsa unor astfel de investiții a limitat flexibilitatea sistemului energetic în fața fluctuațiilor cauzate de sursele intermitente.

n

Afirmațiile au fost făcute joi, în cadrul unei intervenții la Digi24, unde Burduja a evidențiat necesitatea unei analize riguroase a politicilor energetice implementate în ultimii 30 de ani.

n

El consideră că este esențial să se clarifice modul în care s-a ajuns în situația actuală, în care dependența de combustibili fosili este problematică, iar migrarea către surse regenerabile se confruntă cu provocări semnificative din cauza intermitenței acestora.

n

Plecări din minister și noi direcții

Sebastian Burduja a ocupat funcția de ministru al Energiei într-un cabinet anterior, iar declarațiile sale vin pe fondul discuțiilor ample referitoare la securitatea energetică a României și la costurile ridicate ale energiei.

n

Faptul că România a acceptat o tranziție energetică prea rapidă, fără a avea infrastructura necesară de stocare și capacități alternative fiabile, a contribuit la fragilitatea sistemului.

n

Deciziile de închidere a unor unități de producție tradiționale, înainte de a dispune de soluții viabile pentru a compensa pierderea, au fost un alt punct de critică. Această strategie a lăsat țara mai expusă șocurilor externe și fluctuațiilor pieței.

Sursa: Digi24