Conform G4Media: Bulgaria a devenit un lider european în stocarea energiei, în ciuda instabilității politice recente, intrarea în zona euro (1 ianuarie 2026) și un sistem energetic robust fiind considerate acum realizări majore.

Avântul stocării de energie în Bulgaria

În ciuda unui șir de opt alegeri generale între 2021 și 2026, Bulgaria a reușit să își consolideze poziția pe piața energetică europeană. Ministrul Energiei, JECIO STANKOV, care deține mandatul din ianuarie 2025, a inaugurat la Loveci o baterie cu o capacitate de 124 megawați, care poate stoca 496 megawați-oră. Aceasta a fost, la vremea respectivă, cea mai mare de acest tip din Uniunea Europeană. STANKOV a subliniat că acest proiect reprezintă „primul pas” spre atingerea unei capacități de stocare de 10 gigawați-oră, transformând Bulgaria într-un element cheie în lanțul de aprovizionare cu energie.

Creștere exponențială a capacității de stocare

Datele oficiale indică o evoluție spectaculoasă a capacității de stocare. În luna mai a anului trecut, distribuitorul local ESO estima o capacitate totală a sistemului de 3.432 megawați. Până la jumătatea lunii iunie, săptămânalul economic Capital a actualizat cifra la 4.800 megawați și 14 gigawați-oră. Această creștere este remarcabilă, având în vedere că în urmă cu doar doi ani, Bulgaria dispunea de o capacitate de stocare insignifiantă, de 200 megawați-oră. Ministerul condus de STANKOV a anunțat în aprilie 2025 o strategie axată pe stocare, cu 82 de proiecte ce totalizează 9,7 gigawați-oră și investiții de 588 de milioane de euro din fondul de redresare al UE, prin schema „RESTORE”.

Investiții masive și rolul sectorului privat

Pentru a gestiona această tranziție, Comisia de Reglementare a Apei și Energiei a impus reguli mai stricte începând din septembrie 2024, pentru a elimina speculanții de pe piață. Ameliorarea Legii Energiei în același an a permis, în premieră, tranzacționarea capacității de stocare ca o activitate economică independentă. O a doua rundă de investiții, încheiată în decembrie 2025, a adăugat alte 31 de proiecte și peste 4 gigawați-oră de capacitate. Sectorul privat a jucat un rol esențial, contribuind semnificativ, banii privați dublând practic subvenția publică. Furnizorul de electricitate de stat NEK s-a implicat și el, anunțând în februarie 2025 atașarea de baterii de aproape 300 megawați-oră la cinci hidrocentrale.

Conform planului de redresare, până în martie 2026 trebuia construită o capacitate de 1,18 gigawați de energie solară. Acest lucru a determinat investitorii să monteze panourile și bateriile concomitent, ceea ce a condus la concluzia că nu mai este rentabil să investești într-un parc solar fără o capacitate de stocare atașată. În ianuarie 2026, capacitatea solară instalată depășea 6,5 gigawați, mai mult de jumătate din producția totală a țării.

Diferențe regionale în gestionarea energiei

Prețul energiei solare a scăzut sub zero la prânz, pentru ca seara să ajungă la 250 de euro per megawatt-oră. Această volatilitate determină profitabilitatea stocării. Bulgaria, prin investițiile sale rapide în baterii, se distanțează de problemele cu care se confruntă alte țări din regiune, în special România. În România, lipsa investițiilor în stocare a necesitat apeluri la populație pentru reducerea consumului la orele de vârf și chiar măsuri extreme precum scufundarea de barje în Dunăre pentru a menține funcțională centrala nucleară. De asemenea, România ia în considerare redeschiderea unor centrale pe cărbune, riscând sancțiuni din partea UE și punându-și în pericol finanțarea tranziției energetice.

Sursa: G4Media