Conform Buletin.de: Cluj-Napoca detronează Bucureștiul în atracția talentelor și a dinamicii economice, conform unei analize Funky Citizens

Cluj-Napoca a depășit Bucureștiul în clasamentul general al „indicelui magnet”, un indicator complex care măsoară atractivitatea zonelor urbane funcționale din România. Studiul, realizat de Funky Citizens pentru perioada 2016-2025, evaluează 41 de zone urbane pe baza a patru direcții: masă economică, impuls de creștere, atracție în teritoriu și talent.

În timp ce zona urbană a Bucureștiului rămâne un pol național cu cea mai mare masă economică, concentrând 2,48 milioane de locuitori conform delimitării europene, clasamentul general arată o schimbare de ierarhie. Cluj-Napoca a obținut scorul mediu de 4,17, depășind Bucureștiul, care a înregistrat 4,69. O valoare mai mică în acest clasament indică o performanță superioară.

Depășirea Capitalei de către Cluj-Napoca se explică prin performanțe superioare la capitolul „impuls de creștere”, unde Clujul are un rang mediu de 2,5 față de 6,8 al Bucureștiului, și la indicatorul „talent”, unde Clujul ocupă primul loc, în timp ce Bucureștiul se clasează pe poziția a cincea.

Talentul, un motor al ascensiunii clujene

Analiza scoate în evidență diferențe semnificative în atragerea și retenția talentelor. Deși Bucureștiul domină în cifre absolute la numărul de studenți, concentrând 180.762 de studenți în anul universitar 2024-2025, ceea ce reprezintă 31,8% din totalul național, raportat la populația zonei funcționale, Cluj-Napoca are o densitate mult mai mare de studenți. Astfel, Cluj-Napoca ajunge la 167,5 studenți la mia de locuitori, de peste două ori mai mult decât Capitala, care înregistrează între 70 și 80 de studenți la mia de locuitori.

Această superioritate se reflectă și pe piața muncii înalt calificate din sectorul privat. Deși companiile din zona Bucureștiului au cel mai mare număr de angajați în domenii precum IT, comunicații, finanțe sau consultanță (267.000 de angajați, 53% din totalul național), Cluj-Napoca a urcat pe primul loc în țară în ceea ce privește numărul de locuri de muncă calificate la mia de locuitori activi, ajungând la 161, față de 155 în București. Acum zece ani, diferența era net în favoarea Capitalei, cu 129 de posturi calificate la mia de locuitori.

Un aspect îngrijorător pentru București este dependența critică de absolvenții formați în alte centre universitare. Universitățile din Capitală produc anual doar 17 absolvenți cu diplomă la fiecare 100 de locuri de muncă înalt calificate disponibile în firme, cel mai strâns raport din țară.

Fractura economică și pierderea de ritm

În ciuda prosperității aparente, datele Eurostat și prognozele oficiale indică o „fractură severă la granițele Capitalei și o pierdere de ritm economic”. În 2023, regiunea București-Ilfov avea un PIB pe cap de locuitor de 181% din media UE, însă această medie este trasă în sus exclusiv de Municipiul București (217% din media europeană), în timp ce județul Ilfov se situează la doar 73% din media UE. Mai mult, județul Giurgiu, situat în apropiere, înregistrează un PIB pe cap de locuitor de doar 35% din media Uniunii Europene.

Prognozele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză analizate de Funky Citizens arată că ponderea Bucureștiului în PIB-ul României ar urma să scadă cu 2,4 puncte procentuale până în 2028. În același interval, Bucureștiul ar înregistra cea mai abruptă reducere relativă față de media națională a PIB-ului pe cap de locuitor. Singurul capitol unde regiunea București-Ilfov rămâne în frunte este nivelul salarial, cu un salariu mediu net estimat la 7.368 de lei în 2025.

Ultimul tren pentru fondurile europene

Modificările propuse de Uniunea Europeană pentru exercițiul bugetar 2028-2034, care implică înlocuirea programelor operaționale cu un Plan de Parteneriat Național și Regional bazat pe reforme și rezultate, reprezintă o provocare majoră. România ar urma să beneficieze de aproximativ 60,2 miliarde de euro din acest buget. Pentru București și Ilfov, aceasta înseamnă că zonele urbane funcționale vor primi finanțare doar dacă vor fi incluse în planul național cu reforme administrative și proiecte metropolitane. Experții Funky Citizens avertizează că „Planul României se scrie acum. Ce nu intră în el în lunile următoare nu va avea bani până în 2035.”

Soluția propusă pentru integrarea funcțională a zonei București-Ilfov implică o guvernare unică, un transport metropolitan eficient și o reformă a finanțelor publice locale. Proiectul unei guvernări integrate este însă blocat de ani de zile de interesele locale ale baronilor din județele învecinate și ale primarilor de sector din București.

Sursa: Buletin.de