Conform Digi24: Românii și companiile au redus consumul de energie electrică în intervalul de vârf al serii, între orele 19:00 și 23:00, cu aproximativ 200-300 MW, ca urmare a apelurilor autorităților pentru economisire. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, 7 august, că această reducere a avut un efect măsurabil, contribuind la stabilizarea sistemului energetic național.

Această măsură vine într-un moment dificil pentru sectorul energetic, afectat de seceta severă, temperaturi ridicate și posibilități limitate de import, probleme similare manifestându-se la nivel regional. Bolojan a mulțumit populației, companiilor și instituțiilor pentru răspunsul responsabil la apelul de limitare a consumului.

Reducerea consumului, un succes temporar

Potrivit premierului, în majoritatea serilor din săptămâna precedentă, consumul de energie a fost mai redus decât în mod obișnuit. „Analizând ce s-a întâmplat în această săptămână, constat o reducere a consumurilor în orele de seară”, a afirmat Bolojan, subliniind că eforturile colective pot ajuta la depășirea perioadelor critice.

Reducerea consumului, evaluată la 200-300 MW față de nivelurile normale de 7.700-8.000 MW din anul precedent, este considerată importantă în contextul actual. Într-un moment în care producția internă este afectată de secetă, iar importurile sunt limitate, reducerea cererii devine o soluție esențială pentru menținerea echilibrului între ofertă și consum. Bolojan a explicat că, în absența unor capacități suficiente de producție sau import, limitarea consumului este principala soluție pentru a asigura stabilitatea sistemului.

Sistemul energetic românesc se confruntă cu o problemă de echilibrare, nu neapărat de lipsă a capacității de producție. În timpul zilei, România poate genera o cantitate importantă de energie, inclusiv din surse regenerabile. Însă, seara, odată cu scăderea producției fotovoltaice și menținerea unui consum ridicat, apare un deficit. Această problemă ar fi fost mult mai ușor de gestionat dacă țara ar fi dispus de suficiente capacități de stocare a energiei. Astfel, energia produsă în exces la prânz ar putea fi utilizată în orele de vârf, reducând nevoia de importuri costisitoare.

Critici la adresa investițiilor în sectorul energetic

Premierul a atribuit parțial dificultățile actuale unor decizii strategice neadecvate din ultimii ani în domeniul energetic. El a criticat nivelul redus al investițiilor realizate de companiile de stat, menționând că doar o treime din bugetele de investiții sunt executate. Totodată, reglementările au limitat accesul la rețelele electrice, în timp ce dezvoltarea capacităților fotovoltaice și eoliene nu a fost însoțită de investiții suficiente în stocare.

Această corelație slabă între dezvoltarea producției regenerabile și capacitățile de stocare a dus la o supraproducție la prânz, exportată la prețuri mici, și un deficit seara, acoperit prin importuri la costuri mult mai ridicate. Autoritățile au început să introducă scheme de finanțare care includ componenta de stocare, însă efectele acestor investiții vor fi vizibile pe termen lung.

România apelează la importuri pentru a acoperi deficitul de energie, importând din țări precum Bulgaria, Grecia, prin Ungaria și din Ucraina, în funcție de disponibilitatea acestora. Totuși, posibilitatea de import este limitată atunci când și alte state din regiune se confruntă cu probleme similare.

Condițiile hidrologice și meteorologice actuale, precum seceta severă și temperaturile ridicate, afectează producția hidroenergetică și nivelul scăzut al Dunării, punând presiune suplimentară pe sistemul energetic. Autoritățile au instituit starea de alertă în sectorul energetic și au solicitat reducerea voluntară a consumului în orele de vârf, măsuri necesare în contextul complexității situației.

Sursa: Digi24