Cluj-Napoca: Un miliard de lei la „sertar”? Consilierul USR Paul Helmer critică acumularea de fonduri neutilizate

Cluj-Napoca a încheiat anul 2025 cu un excedent bugetar de aproximativ un miliard de lei, conform declarațiilor consilierului local USR Paul Helmer. Acesta susține că suma impresionantă nu a fost investită în proiecte importante pentru dezvoltarea orașului, atrăgând critici privind gestionarea fondurilor publice.

Critici privind investițiile amânate

Potrivit lui Helmer, excedentul este rezultatul unei acumulări constante din ultimii ani. Creșterea acestuia a fost observată de la câteva sute de milioane de lei până la nivelul actual. Consilierul menționează că, în paralel cu această acumulare, mai multe proiecte de investiții au fost amânate sau au rămas în stadiul de promisiune.

Printre acestea se numără modernizarea zonei Cetățuia, realizarea unui aquapark, amenajarea de noi parcuri, dar și investiții în infrastructură și educație. Helmer pune lipsa implementării acestor proiecte pe seama lipsei de finanțare, contrar sumelor disponibile în buget. Consilierul subliniază că problema nu rezidă în nivelul veniturilor, ci în capacitatea administrației de a cheltui eficient banii publici.

Reducerea bugetului și explicațiile primarului Emil Boc

Discuția despre excedent apare în contextul aprobării bugetului aferent anului 2025, suma urmând să fie utilizată în bugetul din 2026. Primarul Emil Boc a explicat o parte din diminuarea bugetului prin reducerea bugetului de dezvoltare, unde centura metropolitană are o alocare semnificativ mai mică.

De asemenea, bugetul Clujului scade și din cauza modificărilor legislative privind alocările de la bugetul de stat, care reduc veniturile orașului cu aproximativ 50 de milioane de euro. Potrivit primarului, 30 de milioane de euro se pierd din creșterea coeficientului de corecție aplicat marilor orașe, iar alte 20 de milioane din eliminarea unor mecanisme de colectare a impozitului pe venit.

Bugetul Clujului pentru anul 2025 a fost aprobat pe data de 4 mai și se ridică la 835 de milioane de euro, o sumă mai mică decât cea din anul 2025.