Conform Digi24: Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a subliniat joi, 13 august, că România nu se află, în prezent, în condițiile economice necesare pentru adoptarea monedei euro. Problema principală nu este dacă țara va adopta euro, ci când economia va fi pregătită pentru acest pas esențial, a precizat acesta în cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației.

Isărescu a explicat că aderarea la zona euro nu reprezintă o simplă schimbare de monedă, ci un proces complex ce necesită o fundație economică și fiscală solidă. Fără o corecție fiscală și menținerea ei pe termen lung, țara nu poate aspira la adoptarea monedei unice.

Pregătirea fiscală, condiție prioritară

Guvernatorul BNR a atras atenția asupra faptului că atingerea temporară a unor ținte nu este suficientă pentru avansarea către zona euro. Experiența din 2014, când o consolidare fiscală temporară a fost urmată de reapariția dezechilibrelor, demonstrează importanța sustenabilității. „Nu e vorba să atingi acum țintele, după care mai vedem noi”, a punctat Isărescu.

În ciuda provocărilor, direcția pe termen lung pentru România este clară: adoptarea euro. Prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, țara și-a asumat această tranziție. Prin urmare, discuția se concentrează pe momentul oportun, bazat pe condiții economice sustenabile, nu pe oportunitatea în sine. „Decizia este deja luată”, a reafirmat guvernatorul BNR, referindu-se la angajamentele europene.

Euro nu impune disciplina, o necesită

Mugur Isărescu a respins ideea că intrarea rapidă în zona euro ar putea impune o disciplină fiscală economiei românești. Dimpotrivă, disciplina trebuie construită înainte de aderare, nu așteptată ca efect al acesteia. Experiența altor țări, precum Grecia, subliniază necesitatea ca România să își demonstreze capacitatea de a menține echilibrele macroeconomice și fiscale pe cont propriu. „Vă spun că nu merge” ideea de a intra rapid în zona euro pentru ca aceasta să impună disciplina necesară, a precizat guvernatorul.

Focalizarea principală rămâne pe situația fiscală a țării. O eventuală corecție fiscală trebuie să fie credibilă și durabilă, nu o simplă ajustare temporară pentru a bifa criterii. Episodul din 2014, când reducerea temporară a deficitului a fost urmată de relaxarea politicilor fiscale și creșterea deficitului, ilustrează importanța menținerii stabilității fiscale în timp.

Cursul de schimb și orizontul de timp

Un alt element crucial menționat de Isărescu este stabilitatea cursului de schimb, esențială pentru intrarea în mecanismul ERM II, o etapă premergătoare adoptării euro. Nu este suficientă îndeplinirea formală a criteriilor, ci mai ales capacitatea de a menține stabilitatea necesară pe termen lung. Evoluția relativ stabilă a leului din ultimii ani este un factor ce trebuie analizat, însă stabilitatea cursului nu poate fi asigurată exclusiv prin intervenții ale BNR, ci necesită susținere din partea politicilor economice și fiscale.

În ceea ce privește un termen concret pentru adoptarea euro, guvernatorul BNR nu a oferit o dată precisă. El a subliniat că discuția despre un calendar trebuie să pornească de la o decizie politică și angajamente pe termen lung, astfel încât obiectivul să nu fie abandonat. „Să începem cu o decizie politică. Să stabilim un calendar politic cu angajamente politice la nivelul Parlamentului României”, a afirmat Isărescu. O strategie fiscală credibilă și o consolidare care să reziste în timp sunt condiții preliminare pentru a discuta serios despre un orizont de cinci sau zece ani.

Banca Națională a României și-a exprimat pregătirea pentru a relua pregătirile tehnice necesare trecerii la moneda euro. O structură dedicată a existat în trecut, iar discuții tehnice detaliate au avut loc până în jurul anului 2018. Cu toate acestea, decizia finală privind momentul adoptării euro implică guvernul, parlamentul și întregul mecanism instituțional, BNR având un rol important din punct de vedere tehnic și monetar.

Sursa: Digi24