Blocaj la Bruxelles: Parlamentul EUROPEAN tergiversează bugetul UE până în 2027

Miza: un buget pe termen lung și tensiunile politice

Parlamentul European pare să perturbe calendarul negociat de Consiliul Uniunii Europene, existând posibilitatea ca discuțiile decisive să fie amânate până în 2027. Anul acesta este unul sensibil din punct de vedere politic, fiind marcat de alegerile prezidențiale din Franța. Criticii avertizează că strategia eurodeputaților, dezvăluită într-un document intern, ar putea împinge stabilirea bugetului în ultima clipă posibilă.

Un eventual compromis atins în ultimul moment ar putea conduce la întârzieri în plata miliardelor de euro destinate fermierilor europeni și regiunilor mai puțin dezvoltate. Aceste fonduri sunt incluse în noul buget, care urmează să intre în vigoare începând cu anul 2028, potrivit informațiilor furnizate de diplomați europeni. Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului, a subliniat fermitatea poziției legislative. “Nu vom începe trilogurile cu Consiliul privind legislația sectorială înainte de a avea un acord asupra bugetului și certitudine privind sumele”, a declarat acesta.

Bugetul Uniunii Europene, cunoscut sub denumirea de Cadrul Financiar Multianual (CFM), este un dosar politic extrem de sensibil la Bruxelles. O dată la șapte ani, guvernele europene hotărăsc să contribuie cu puțin peste 1% din venitul lor național brut la bugetul comun. De exemplu, în România, Ilie Bolojan, premierul, ar putea fi în centrul acestor negocieri. Fondurile alocate sunt destinate unor domenii diverse, de la subvenții agricole până la apărare și achiziții strategice.

Strategii divergente și priorități în schimbare

Propunerea Comisiei pentru perioada 2028–2034 include finanțări semnificative pentru apărare și tehnologii strategice, cu scopul de a permite UE să concureze mai eficient cu Statele Unite și China. Cu toate acestea, Parlamentul a criticat planul Comisiei, argumentând că acesta comasează mai multe programe și reduce finanțarea agriculturii. Siegfried Mureșan, alături de Carla Tavares, lucrează pentru a crește influența Parlamentului în negocierile cu statele membre.

În rundele anterioare de negocieri, statele membre au lăsat pentru final cea mai dificilă temă: repartizarea sumelor pe fiecare capitol bugetar. De data aceasta, Parlamentul încearcă să inverseze strategia, cu scopul de a evita concesiile timpurii privind structura bugetului înainte de stabilirea valorii totale. Eurodeputații sunt pregătiți să solicite o creștere cu 10% a bugetului propus de Comisie, conform unui document intern ce va fi votat în plen la finalul lunii aprilie. Această strategie pare puțin probabil să modifice poziția statelor membre, precum Germania și Țările de Jos, care doresc diminuarea contribuțiilor și cheltuielilor europene.

“Dacă statele membre se așteaptă ca Uniunea să facă mai mult pentru protejarea ordinii, securitate energetică și securitate alimentară, atunci Uniunea are nevoie de resurse adecvate”, a specificat Mureșan.

Presiunea timpului și calendarul politic

Negocierile bugetare sunt delicate, mai ales în contextul în care noul buget alocă zeci de miliarde de euro către noi priorități. În mod normal, Parlamentul și Consiliul negociază din timp detaliile politicilor sectoriale. Formal, Parlamentul nu decide mărimea bugetului, aceasta fiind stabilită de liderii statelor membre și dezbătută de obicei la final, deoarece este cea mai sensibilă temă.

Forțele pro-europene doresc ca un acord asupra dimensiunii bugetului să fie obținut înainte de alegerile prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara lui 2027. Pe fondul posibilității unui guvern de extremă dreapta la putere, este important ca aceste negocieri să se finalizeze. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, își propune încheierea acordului până în decembrie 2026. Cu toate acestea, oficialii europeni admit, în privat, că martie 2027 reprezintă un termen mai realist.