Conform Mediafax: Piața neagră a rămășițelor umane mumificate prosperă online
Un studiu academic publicat în International Journal of Cultural Property, și preluat de The Guardian, scoate la iveală o piață „semi-clandestină, adesea ilegală” de rămășițe umane mumificate, care a cunoscut o extindere spectaculoasă odată cu apariția și dezvoltarea platformelor online. Cercetarea analizează modul în care fragmente anatomice, inclusiv capete și membre mumificate, sunt comercializate pe diverse platforme digitale, ridicând semne de întrebare serioase privind etica, siguranța și legalitatea acestui comerț.
Risc biologic mascat de oportunități comerciale
Cercetătorii au examinat 128 de anunțuri și postări de pe rețele sociale, magazine online și site-uri de comerț electronic, inclusiv din cadrul caselor de licitații. Un procent semnificativ, peste jumătate dintre cazurile analizate (51,6%), implicau capete, cranii sau alte rămășițe cu țesuturi moi și păr vizibil. Anunțurile nu ofereau, în majoritatea cazurilor, informații esențiale privind riscurile pentru sănătate sau condițiile de manipulare și conservare adecvate, lăsând consumatorii expuși la pericole neidentificate.
Pericolele ascunse ale conservării și transportului
Deshidratarea, fie naturală, fie artificială, încetinește procesul de descompunere, dar nu elimină complet microorganismele potențial periculoase. Sporii fungici pot deveni aeropurtați la cea mai mică mișcare sau deteriorare a rămășițelor. Printre aceștia se numără și sporii de Aspergillus, cunoscuți pentru potențialul lor patogen. Studiul amintește cazul cercetătorilor care au deschis mormântul regelui Cazimir al IV-lea al Poloniei în anii ’70, unde zece din doisprezece specialiști au decedat ulterior, cauza principală fiind inhalarea sporilor de Aspergillus. Simultan, o formă severă de aspergiloză ar fi contribuit la moartea lordului Carnarvon, unul dintre finanțatorii explorării mormântului lui Tutankhamon, eveniment ce a alimentat ulterior legenda „blestemului mumiei”.
„Blestemul mumiei” – realitate biologică și chimică
Riscul asociat cu comerțul de rămășițe mumificate nu se limitează la colecționari sau comercianți. Fragmentele sunt adesea expediate prin servicii poștale și firme de curierat, expunând lucrătorii din depozite, șoferii, personalul din centrele de transport și funcționarii vamali la contactul cu potențiale pericole biologice și chimice, fără ca aceștia să dețină echipamentul de protecție necesar. Substanțele utilizate în procesul de mumificare de-a lungul timpului au inclus metale grele precum arsenic, mercur și plumb, care prezintă toxicitate. Oamenii de știință avertizează că popularizarea acestui comerț online transformă o problemă etică și culturală într-una de sănătate publică, mai ales în condițiile în care obiectele sunt deteriorate, manipulate neglijent sau transportate prin sisteme logistice convenționale.
Sursa: Mediafax

Fii primul care comentează