Conform Antena 3: Trezoreria SUA lansează o campanie agresivă de izolare economică a Iranului, avertizând guvernele și companiile străine că ar putea pierde accesul la sistemul financiar american dacă vor continua să facă afaceri cu regimul de la Teheran. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a descris inițiativa drept „Operațiunea Paria Economic”, subliniind că aceasta reprezintă un „foc de avertisment” adresat partenerilor internaționali.

Bessent a explicat că Statele Unite oferă o perioadă de grație țărilor pentru a-și „corecta” comportamentul greșit, înainte de a impune sancțiuni directe. „Cronometrul tocmai a pornit”, a afirmat oficialul, adăugând că scopul nu este „să arunce în aer sistemul financiar mondial”. Se anticipează ca până la sfârșitul săptămânii să fie sancționată o organizație financiară străină importantă.

Val de sancțiuni extins

Departamentul Trezoreriei și-a extins semnificativ posibilitățile de sancționare, vizând companiile străine care operează sau sprijină cinci sectoare cheie ale economiei iraniene: active digitale, tehnologie, AUR, aviație și transport maritim. Pe lângă acestea, noi sancțiuni au fost impuse direct împotriva a zeci de persoane și entități asociate Iranului. Totodată, au fost eliminate derogările care permiteau transferuri de bani către această țară și accesul iranienilor la anumite programe culturale și universitare americane.

Donald Trump, președintele SUA, contactează direct liderii altor țări pentru a solicita reducerea legăturilor economice cu Iranul. Oficiali de la Trezorerie, Departamentul de Stat și Pentagon le cer omologilor lor din alte țări să ia măsuri imediate pentru întreruperea legăturilor economice cu Teheranul. Fiecare țară a primit termene specifice pentru a înceta activitățile considerate problematice de către SUA, însă natura acestor cereri și termenele exacte au rămas confidențiale. „Nu mai este acceptabil să operezi în zonele gri ale acestui conflict”, a declarat Bessent.

Această măsură vine ca o intensificare a presiunilor economice, în contextul unui conflict aflat în cea de-a șasea lună. Războiul a perturbat piețele energetice globale, a contribuit la creșterea prețurilor la carburanți și a devenit o problemă politică tot mai importantă pentru republicani înaintea alegerilor intermediare. Scott Bessent ajunge astfel în centrul eforturilor administrației de a rezolva conflictul, după ce atacurile militare, blocadele și negocierile diplomatice nu au reușit să conducă la un acord durabil.

Scepticism și jocul geopolitic

Noua strategie ar putea amplifica tensiunile cu China, unul dintre principalii importatori de petrol iranian. Deși Trezoreria a sancționat deja rafinării și companii chineze mai mici, sancționarea unor bănci sau companii mai mari ar putea declanșa represalii din partea Beijingului, mai ales în preajma discuțiilor așteptate între Donald Trump și președintele Xi Jinping. Bessent a afirmat că „nimeni nu este în afara razei sancțiunilor americane”, dar a evitat să numească China explicit în timpul conferinței de presă, subliniind dorința de a nu periclita summitul.

Experții sunt sceptici cu privire la eficacitatea anunțului. Ali Vaez, directorul proiectului pentru Iran al International Crisis Group, consideră că „anunțul în sine a fost apă de ploaie” și că doar punerea în aplicare efectivă a amenințărilor ar putea conta. Unii oficiali apropiați de administrația Trump au salutat inițiativa, dar și-au exprimat îndoiala cu privire la capacitatea sa de a încheia războiul, deși susțin toate căile de presiune care nu implică conflict militar.

China continuă să susțină economia iraniană prin achiziționarea a aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului. Regimul chinez pare să mizeze pe faptul că SUA nu va dori să pericliteze relația bilaterală prin sancțiuni dure înainte de summit.

Ambasadele Regatului Unit, Franței, Germaniei, Emiratelor Arabe Unite, Irakului, Omanului și Azerbaidjanului nu au răspuns solicitărilor de comentarii, în ciuda faptului că în aceste țări funcționează sucursale ale Bank Melli, o bancă iraniană pentru care Bessent a cerut închiderea. Diplomații străini, vorbind sub protecția anonimatului, și-au exprimat reținerea, notând că doar puține țări mai au schimburi comerciale semnificative cu Iranul.

Un ambasador european a avertizat că regimul iranian ar putea reacționa agresiv dacă se simte încolțit, transformând conflictul într-o chestiune de supraviețuire pentru Gardienii Revoluției. Oficialii europeni, reticenți până acum să sprijine SUA, se tem că li se va cere să adopte sancțiuni similare, ceea ce ar putea reînvia tensiunile din primăvară. Vecinii Iranului, precum Turcia, au propriile motive să mențină relații funcționale cu Teheranul, ne dorind să devină ținte pentru SUA și Israel.

Sursa: Antena 3