Autostrada București-Alexandria, un proiect controversat din cauza traseului său care traversează situl arheologic Argedava și păduri, nu va fi modificat. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a respins solicitările de schimbare a traseului, venite din partea organizațiilor de mediu și a arheologilor. Decizia a fost justificată prin faptul că traseul actual a fost stabilit în urma unei analize complexe.

Contestații și justificări

Organizații de mediu și arheologi critică dur traseul autostrăzii A6 București-Alexandria. Ei susțin că acesta distruge păduri și afectează cetatea Argedava, un sit arheologic important, cunoscut ca fiind cetatea lui Burebista. Arheologul Nona Palincaș a depus o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva Ministerului Culturii și a celor care au realizat studiul de fezabilitate. Fundația Eco-Civica a contestat, de asemenea, în instanță avizul de mediu.

CNAIR susține că traseul actual a fost rezultat unei analize minuțioase, ce a inclus identificarea mai multor variante, evaluarea acestora și o selecție a celei mai bune opțiuni. Au fost luate în considerare criterii precum impactul asupra mediului, costurile de construcție, siguranța și acceptabilitatea socială. Compania de drumuri mai afirmă că, pentru a compensa defrișările, vor fi plantate perdele forestiere pe o suprafață mai mare decât cea afectată de autostradă. Totodată, CNAIR asigură că situl arheologic Argedava nu va fi afectat direct, deoarece traseul a fost conceput pentru a ocoli zona.

Impactul asupra mediului și a sitului arheologic

Potrivit CNAIR, autostrada face parte din Master Planul General de Transport al României (MPGT) pentru perioada 2021-2030, dar doar pentru etapa de pregătire. Compania afirmă că a încercat să minimizeze impactul asupra fondului forestier și să protejeze infrastructura împotriva înzăpezirilor. Vor fi defrișate 26,12 hectare de pădure, dintre care 0,78 hectare se află în arii naturale protejate.

În ceea ce privește situl arheologic Argedava, CNAIR menționează că a fost realizat un studiu arheologic complex în faza de fezabilitate. Compania argumentează că limitele zonei de protecție a monumentului istoric nu erau clar stabilite la momentul elaborării studiilor. Studiul arheologic intruziv a fost efectuat pe cea mai mare parte a traseului. Zona de protecție a monumentului a fost extinsă și în afara traseului autostrăzii pentru a preveni eventuale afectări accidentale.

Poziția CNAIR față de contestatari

CNAIR exprimă regretul că proiectul a fost întâmpinat de „inflexibilitate” din partea unor organizații civice, care ar fi ignorat argumentele prezentate de proiectanți și experții de mediu. Compania subliniază că, în ciuda eforturilor de comunicare, nu s-a putut ajunge la un consens. Astfel, în lipsa unor dovezi clare care să justifice modificarea traseului, CNAIR a decis să mențină varianta actuală.

În prezent, nu este prevăzută o revizuire a traseului autostrăzii București-Alexandria, conform declarațiilor CNAIR.