Conform Digi24: Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), acuză fapte „de o gravitate deosebită” în gestionarea dosarului penal privind presupuse angajări fictive la DSU. Potrivit acestuia, verificările oficiale ar fi confirmat că procurorul implicat și-a atras în mod artificial competența în caz, prin invocarea unei „împrejurări de fapt plăsmuite”. Această constatare ar demonstra că întregul dosar a fost construit pe un fundament eronat, într-o manieră incompatibilă cu cerințele legale.

Procuror acuzat de manevre artificiale

Arafat susține că, pe baza acestor „premise artificiale”, urmărirea penală s-ar fi desfășurat in rem timp de peste un an, fără ca persoanele vizate să fie informate și fără să-și poată exercita drepturile procesuale. Aceleași susțineri ar fi fost folosite pentru a obține autorizații pentru măsuri de supraveghere tehnică intruzive, desfășurate timp de aproape șase luni.

Documentul menționează că procurorul a solicitat și autorizarea unor percheziții domiciliare, însă judecătorul de la Curtea de Apel a respins cererile, considerându-le disproporționate. Ulterior, în loc să accepte controlul instanței, procurorul ar fi dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile a 13 persoane vizate, obținând astfel informații refuzate de judecător.

Aceste aspecte, privite împreună, sugerează nu simple erori de apreciere, ci un mod de exercitare a acțiunii penale caracterizat prin fabricarea premiselor de competență, ascunderea urmăririi față de cei vizați și utilizarea unor susțineri false pentru justificarea măsurilor intruzive, precum și încercări de a ocoli controlul judiciar.

Consecințe ale instrumentării defectuoase

Modul de acțiune descris angajează problema răspunderii procurorului și ridică întrebări fundamentale privind utilizarea resurselor statului. Resurse considerabile – umane, logistice și financiare – ar fi fost consumate pentru susținerea unui dosar construit pe premise false, în loc să fie direcționate către combaterea infracționalității reale. Arafat subliniază că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar atunci când instrumentarea unui dosar se bazează pe premise artificiale și afectează drepturi fundamentale, răspunderea trebuie asumată.

La data de 27 martie, au avut loc percheziții la sediul DSU într-un dosar ce viza pretinse angajări fictive. La momentul respectiv, Raed Arafat a declarat că ancheta este in rem, iar DSU a precizat că a pus la dispoziție documentele solicitate de anchetatori și că au fost ridicate telefoane mobile ale unor angajați. Ulterior, Arafat a negat categoric existența unor angajări fictive în instituție și și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu anchetatorii.

În luna aprilie, șeful DSU a fost audiat la Secția Militară a DNA, în legătură cu achiziționarea unui elicopter în 2017, pentru care nu s-ar fi plătit TVA. Arafat a reiterat disponibilitatea de colaborare, dar a reclamat lipsa unor elemente concrete care să indice fapte penale și a ridicat semne de întrebare privind temeinicia și proporționalitatea investigațiilor. Acesta a acuzat o posibilă campanie de discreditare, cu impact asupra mecanismelor de intervenție în situații de urgență. Prejudiciul presupus în acest caz se ridica la aproximativ un milion de euro.

Sursa: Digi24