Apneea în somn: Semnale de alarmă, diagnostic și tratament

Oboseala cronică, sforăitul puternic și pauzele respiratorii pe timpul nopții pot indica o tulburare serioasă de somn, numită apnee. Această afecțiune, care afectează milioane de români, crește riscul de boli cardiovasculare și poate duce chiar la deces. Medicul pneumolog Raluca Dinu explică semnalele de alarmă, modalitățile de diagnosticare și tratament.

Cum recunoaștem apneea: simptome și factori de risc

„De cele mai multe ori, pacientul ajunge la medic fie pentru că partenerul observă că se oprește din respirat în somn, fie pentru că el însuși se simte extrem de obosit peste zi, somnolent, fără capacitate de concentrare”, spune dr. Raluca Dinu. Pe lângă pauzele respiratorii, alte semnale de alarmă includ treziri frecvente noaptea, mers des la toaletă, somn neodihnitor și adormirea în timpul zilei, inclusiv la volan. Medicul subliniază importanța recunoașterii acestor simptome și a solicitării unui consult medical.

Profilul tipic al pacientului diagnosticat cu apnee în somn include bărbați supraponderali sau obezi, cu hipertensiune, diabet sau dislipidemie. „Cu cât indicele de masă corporală este mai mare, cu atât apneea este mai severă”, explică pneumologul. Totuși, boala apare și la femei, mai ales după menopauză, și chiar la tineri. Hipertensiunea arterială care nu se controlează prin tratament este un semn clasic de apnee în somn, pacienții fiind adesea trimiși de cardiologi, diabetologi sau neurologi.

Diagnosticarea apneei: de la poligrafie la tratament

Diagnosticul apneei în somn se stabilește de obicei prin teste specifice. Poligrafia ventilatorie nocturnă, o investigație non-invazivă, monitorizează fluxul respirator, mișcările toracelui și abdomenului, saturația oxigenului și pulsul. Examenul se face acasă, în patul pacientului, cu ajutorul unui aparat. „Această investigație pune diagnosticul în peste 95-98% din cazuri”, precizează dr. Dinu.

În formele moderate și severe, tratamentul standard este aparatul CPAP, care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului. Conform medicului, „aproximativ 90% dintre pacienții diagnosticați au indicație de CPAP”. Efectele aparatului sunt rapide: pacientul nu mai sforăie, nu mai face pauze respiratorii, iar calitatea somnului se îmbunătățește considerabil. „În câteva zile, pacientul nu mai sforăie, nu mai face pauze respiratorii, partenerul nu se mai teme că îl găsește fără suflare. După prima noapte, pacientul spune că a dormit pentru prima dată bine”, adaugă specialistul.

Riscurile apneei netratate

Apneea în somn netratată crește riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și moarte subită în somn. O meta-analiză efectuată pe peste 25.000 de participanți a relevat că pacienții cu apnee severă au risc crescut de boală cardiovasculară, AVC și mortalitate generală. „Creierul și inima sunt cei mai mari consumatori de oxigen. Fiecare apnee înseamnă o scădere a oxigenului. La pacienții severi, vorbim de sute de desaturări pe noapte. Și da, se poate muri din cauza apneei în somn”, subliniază dr. Raluca Dinu. Mai mult, cercetările arată că apneea în somn este asociată cu hipertensiune arterială, diabet zaharat și dislipidemie.

Conform datelor disponibile, peste un milion de români suferă de apnee în somn, însă mulți nu sunt diagnosticați. Deși boala este subdiagnosticată, în ultimii ani, numărul pacienților care solicită investigații a crescut constant în clinicile de specialitate.

Sursa: Playtech.ro