Conform Antena 3: O soluție neașteptată pentru combaterea caniculei urbane ar putea veni chiar de deasupra capetelor noastre: apa de ploaie colectată de pe acoperișuri. Cercetători de la Universitatea din Manchester propun un sistem inovator care, prin pulverizarea strategică a acestei resurse naturale pe clădiri în zilele toride, ar putea reduce semnificativ temperaturile urbane și dependența de aparatele de aer condiționat.

Studiul, publicat în revista Earth’s Future, a analizat cum apa stocată de pe acoperișuri poate răci clădirile. Prin scăderea temperaturii acoperișurilor, se limitează transferul de căldură către interior, diminuând astfel necesarul de aer condiționat și, implicit, consumul energetic. Mai mult, un oraș mai puțin dependent de aerul condiționat eliberează mai puțină căldură reziduală în mediu, contribuind la un climat urban mai blând.

Acoperișurile, transformate în sisteme de răcire strategică

Orașul TOKYO a fost utilizat ca model pentru cercetare. Rezultatele indică faptul că momentul activării sistemelor de pulverizare este crucial, fiind mai important decât volumul de apă stocat sau dimensiunea rezervoarelor. Declanșarea aspersoarelor atunci când acoperișul atinge o anumită temperatură s-a dovedit mai eficientă. Studiul subliniază că soluțiile „mai mari” nu sunt întotdeauna cele mai bune; rezervoarele excedentar de mari au adus beneficii marginale, iar cantitățile excesive de apă nu au garantat o răcire sporită, o parte evaporându-se înainte de a-și atinge potențialul.

Dr. ZHONGHUA ZHENG, autorul principal al studiului, subliniază provocările tot mai mari generate de căldura extremă în mediul urban. „Aerul condiționat poate asigura siguranța și confortul populației, însă implică un consum energetic considerabil și eliberează căldură suplimentară în mediul urban. Colectarea și utilizarea strategică a apei de ploaie de pe acoperișuri oferă o metodă practică de a reduce consumul de energie și temperaturile urbane”, a declarat acesta. El a adăugat că beneficiile devin și mai pronunțate în anii mai calzi, sugerând o importanță crescândă a acestei strategii pe măsură ce clima se încălzește.

Studiul oferă autorităților locale și urbaniștilor un instrument valoros pentru evaluarea viabilității acestor sisteme în regiunile lor, luând în considerare aspecte practice precum costurile și disponibilitatea apei. Junjie Yu, cercetător doctorand la aceeași universitate, a evidențiat un beneficiu suplimentar al rezervoarelor de apă de ploaie: reducerea volumului de ape uzate urbane în timpul ploilor torențiale. Această abordare reprezintă o „soluție naturală la provocări naturale”, folosind apa de ploaie pentru a atenua atât stresul termic, cât și fluctuațiile hidrologice extreme.

Limitele soluțiilor tradiționale de răcire

Utilizarea pe scară largă a aerului condiționat, deși eficientă individual, contribuie la problematica globală a consumului energetic. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a raportat că răcirea spațiilor a consumat, în 2022, aproximativ 2.100 de terawați-oră de energie, reprezentând 7% din electricitatea mondială. Se anticipează o triplare a numărului de aparate de aer condiționat în următorii 30 de ani, ajungând la 5,5 miliarde de unități, pe fondul intensificării căldurii extreme.

Această creștere pune presiune pe rețelele energetice și alimentează temeri legate de emisiile de gaze cu efect de seră. Chiar și atunci când este alimentat cu energie regenerabilă, aerul condiționat utilizează agenți frigorifici care pot fi puternici gaze cu efect de seră. Deși Uniunea Europeană și Marea Britanie promovează utilizarea agenților frigorifici mai ecologici, inflamabilitatea acestora complică instalarea. Mai mult, procesul prin care aparatele de aer condiționat absorb căldura din interior și o eliberează în exterior amplifică efectul de insulă de căldură urbană, un fenomen prin care clădirile înalte și suprafețele betonate captează și rețin căldura, crescând temperaturile în orașe comparativ cu zonele rurale.

„Acoperișurile reci”, o alternativă complementară

Pe lângă gestionarea apei de ploaie, conceptul de „acoperișuri reci” – vopsite în culori deschise și reflectorizante – a demonstrat, de asemenea, potențial în combaterea caniculei. Un studiu din 2024, realizat de UCL și Universitatea din Exeter, a analizat impactul acestor acoperișuri asupra Londrei în vara anului 2018, una dintre cele mai călduroase înregistrate.

Cercetarea a estimat că implementarea pe scară largă a acoperișurilor reci în capitala britanică ar fi putut reduce temperatura medie a aerului cu aproximativ 0,8°C. Dr. CHARLES SIMPSON de la UCL a afirmat că „acoperișurile reci pot reduce semnificativ temperatura aerului la nivelul solului într-un oraș”, contribuind la salvarea de vieți și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor urbani.

Sursa: Antena 3