Conform G4Media: America Latină traversează o realiniere politică majoră, alegătorii îndreptându-se tot mai mult către mișcări conservatoare, de dreapta și libertariene. Acest trend a slăbit influența stângii, care revenise la putere la începutul anilor 2020, conform unor experți consultați de G4Media. Între 2023 și 2026, țări precum Argentina, Ecuador, Chile, Bolivia, Honduras, Costa Rica, Columbia și Peru au optat pentru guverne de dreapta sau centru-dreapta, inversând parțial „valul roz” al liderilor stângiști.

Viraj spre dreapta, alimentat de frustrări

Crizele economice, creșterea criminalității și insecuritatea au contribuit semnificativ la această schimbare. Alegătorii își pierd încrederea în guvernele de stânga, căutând soluții în partidele care promit politici dure de „lege și ordine” și reforme economice. Stânga, fragmentată și pierzând teren, vede lideri precum Javier Milei din Argentina și Nayib Bukele din El Salvador câștiga tot mai multă influență. Chiar și influența lui Donald Trump se resimte în consolidarea dreptei regionale prin sprijinirea candidaților conservatori.

Ultimele exemple ale acestui trend sunt Columbia și Peru. Recent, Abelardo de la Espriella a fost învestit șef al statului columbian, iar Keiko Fujimori a preluat funcția de președinte la Lima. De la Espriella, un avocat și om de afaceri fără experiență politică anterioară, a promis o abordare fermă împotriva grupurilor armate și o rupere de politicile de negociere ale predecesorului său, Gustavo Petro. El intenționează să alăture Columbia proiectului „Scutul Americilor”, o coaliție regională anti-trafic de droguri, și să reia relațiile cu Israelul, întrerupându-le pe cele cu Cuba și Nicaragua.

În Peru, Keiko Fujimori, candidată de patru ori, a depus jurământul ca președinte, sperând să stabilizeze scena politică turbulentă a țării, să reducă criminalitatea și să stimuleze creșterea economică. Ea și-a axat campania pe promisiunea de a îmbunătăți securitatea, implementând politici inspirate de modelul salvadorian al lui Nayib Bukele, inclusiv construirea unei megaînchisori. Partidul său, alături de un aliat major, va deține o majoritate în Senat, îngreunând încercările opoziției de a o demite.

Cauzele schimbării: economie și securitate

Analiștii indică două cauze majore pentru virajul spre dreapta: insatisfacția economică și accentul crescut pe criminalitate și insecuritate. Mulți alegători care au susținut guvernele de stânga s-au confruntat cu inflație ridicată, creștere economică slabă și scăderea puterii de cumpărare. Argentina, sub Javier Milei, a devenit un exemplu clar, cu reforme economice radicale menite să reducă deficitul bugetar și să atragă investiții.

Pe de altă parte, criminalitatea organizată, traficul de droguri și violența bandelor au devenit teme centrale. Ecuadorul, Columbia și Peru au demonstrat cum aceste probleme influențează rezultatele electorale. Profesorul Cynthia McClintock de la George Washington University subliniază că creșterea criminalității și dorința pentru o „mână de fier” sunt factori declanșatori importanți, alături de o percepție negativă a eșecurilor unor guverne de stânga, precum cel din Venezuela.

O regiune transformată, dar volatilă

Schimbările politice din America Latină nu au fost lipsite de influența politicii externe americane, în special în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Administrația sa a sprijinit activ forțe de dreapta în țări precum Columbia și Honduras. În Venezuela, intervenția Washingtonului a fost mai directă, afectând tranziția politică.

Regiunea se află într-o nouă eră politică, unde drepturile conservatoare, libertariene și de dreapta au recâștigat influență. „Valul roz” nu a dispărut complet, stânga rămânând puternică în Mexic, Brazilia și Uruguay, dar și-a pierdut dominația. Prioritățile alegătorilor s-au mutat, incluzând acum stabilitatea economică, reducerea criminalității și controlul migrației.

Politologul american Ken Roberts de la Cornell University avertizează că această orientare spre dreapta ar putea fi conjuncturală, o pendulare obișnuită a balanței politice. Volatilitatea este ridicată, marcată de dispariția partidelor de centru și oscilații puternice. Problema criminalității și insecurității, însă, rămâne un factor determinant care favorizează dreapta în prezent.

Sursa: G4Media