Conform Financialintelligence.ro: Ambasadorul Germaniei, contestat dur pentru declarații privind identitatea româno-moldovenească

Declarațiile ambasadorului Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, care a pus sub semnul întrebării afirmațiile privind limba și religia comune moldovenilor și românilor, au generat critici vehemente din partea unor politicieni și jurnaliști cu orientare unionistă. Aceștia interpretează vorbele oficialului german ca pe o negare a identității românești a basarabenilor și o promovare a ideilor moldoveniste.

Reacții acide din partea vocilor unioniste

Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), a publicat pe Facebook o opinie în care critică poziția Berlinului, acuzând Germania că își sărbătorește propria unitate, dar „ne cere nouă să iubim şi astăzi graniţa trasată de Hitler şi Stalin”. Postarea sa a fost preluată de site-ul ziua.md, un portal cunoscut pentru criticile aduse guvernării de la Chișinău și pentru orientarea sa prounionistă.

În aceeași notă, jurnalistul Răzvan Gheorghe, al cărui articol a fost de asemenea preluat de ziua.md, intitulat „Împroşcarea tezelor ruso-moldoveniste prin gura lui Knirsch are tot obiectivul de a ucide idealul Unirii”, acuză ambasadorul Germaniei că promovează moldovenismul stalinist. Gheorghe susține că prin declarațiile sale, Knirsch își asumă „naraţiunile ruseşti şi românofobe”, sugerând că basarabenii vorbesc o „limbă moldovenească” diferită și că au o religie distinctă de cea a românilor din dreapta Prutului, conturând astfel două „popoare” separate.

Răzvan Gheorghe a cerut o reacție fermă din partea Ministerului Afacerilor Externe de la București, considerând declarațiile ambasadorului Knirsch drept „minciuni şi insulte anti-româneşti”, atacuri „intolerabile la adresa României şi a românilor”.

Contextul declarațiilor ambasadorului Knirsch

Declarațiile ambasadorului Hubert Knirsch au fost făcute pe 7 iulie, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV. Moderatorul Vitalie Călugăreanu a întrebat despre ideea unirii Republicii Moldova cu România, inclusiv despre posibilitatea unui „plan B” în cazul blocării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Călugăreanu a subliniat anterior că cele două state au avut la un moment dat o istorie comună, vorbesc aceeași limbă, au aceeași cultură, tradiții și religie.

La întrebarea moderatorului despre cum i se pare această idee a unirii, ambasadorul Germaniei a răspuns: „Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei şi al României, sunt două state suverane, dacă îşi doresc să se unească, asta o vor face şi nimeni nu poate comenta aceasta.” Ulterior, el a adăugat: „Eu aş pune sub semnul întrebării ceea ce aţi spus despre Republica Moldova, că avem aceeaşi limbă, avem aceeaşi religie ca şi România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oamenii care gândesc la fel că avem aceeaşi limbă, dar alţii poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite. Statele moderne europene au o limbă oficială dar sigur au oameni de diferite etnii şi valorile europene şi drepturile europene sunt că aceşti oameni trebuie să fie respectaţi în toate aceste sensuri”.

Sursa: Financialintelligence.ro