Conform Newsweek.com: Armenia dă un semnal clar de dezangajare față de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianță militară post-sovietică condusă de Rusia, punând sub semnul întrebării influența Moscovei în regiune. Premierul armean Nikol Pașinian a reiterat decizia sa din februarie de a îngheța cooperarea cu blocul format din șase țări, invocând eșecul perceput al OTSC de a-și apăra țara în fața conflictelor recente cu Azerbaidjanul.

Pașinian a declarat ferm în fața parlamentului că activitatea Armeniei în cadrul OTSC nu va fi reluată. „Pot spune cu certitudine că nu ne vom activa munca în OTSC, nu o vom activa”, a spus el, adăugând că este la curent cu discuțiile din cadrul organizației. Premierul a subliniat că statutul organizației permite expulzarea unui membru și și-ar dori ca Armenia să fie „foarte bucuroasă” dacă va fi eliminată din OTSC, eliberând astfel țara de „dilema de a nu pleca”.

Kremlinul a reacționat precaut la anunțul de la Erevan. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că, dacă Erevanul consideră că apartenența la o organizație de securitate regională nu îi mai servește interesele naționale, „este liber să ia decizia corespunzătoare și să părăsească această organizație”.

De ce Armenia vrea să părăsească OTSC

Analiza situației indică faptul că nemulțumirea Armeniei față de OTSC nu este nouă, ci s-a adâncit în ultimii ani, în special după conflictul cu Azerbaidjanul. Richard Giragosian, directorul Centrului de Studii Regionale din Erevan, a descris limbajul premierului Pașinian ca fiind „oarecum tardiv”, deoarece OTSC „s-a dovedit a fi un furnizor de securitate nesigur” în fața „atacurilor și incursiunilor pe teritoriul suveran al Armeniei de către Azerbaidjan”. Deși tensiunile cu Baku au fost înlocuite parțial de progrese diplomatice, OTSC, dominată de Rusia, este considerată acum un „capăt de drum” pentru securitatea armeană. Cu toate acestea, leadershipul armean se arată prudent, evitând să provoace reacții exagerate din partea Rusiei. Suspendarea contribuțiilor la OTSC este văzută ca o formă de presiune politică, mai degrabă decât o retragere oficială din ceea ce unii consideră a fi o „alianță goală”.

Istoria relațiilor dintre Armenia și Rusia este una îndelungată, cu Rusia poziționându-se adesea ca protectoare a intereselor armene. Totuși, invazia rusă în Ucraina din 2022 a stârnit îndoieli în rândul liderilor armeni cu privire la capacitatea și voința Moscovei de a garanta securitatea țării. Această incertitudine, combinată cu parteneriatul tot mai strâns dintre Rusia și Turcia, principalul aliat al Azerbaidjanului, a creat un rift tot mai adânc între Erevan și Moscova. Armenia caută să evite o escaladare directă cu Rusia, optând pentru înghețarea participării la OTSC ca un semnal politic de insatisfacție.

Intervenția SUA în regiune

În timp ce Rusia se confruntă cu o pierdere de încredere în Armenia, Statele Unite au căutat să se poziționeze ca un partener mai de încredere. Președintele Donald Trump a mediat un acord de pace între Armenia și Azerbaidjan în august 2025, punând bazele pentru „Calea Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP). Acest proiect vizează crearea unei rute feroviare care să lege continentul azerbaidjan de enclava sa Nahicevan, traversând teritoriul armean.

Acordul TRIPP, consolidat printr-un nou parteneriat strategic cuprinzător între SUA și Armenia în luna mai, include investiții americane în infrastructură și proiecte de resurse. De asemenea, Armenia și-a anunțat intenția de a solicita aderarea la Uniunea Europeană în viitorul apropiat, semnalând o orientare tot mai accentuată spre Occident.

Cu toate acestea, Armenia se află într-un efort complex de a echilibra relațiile sale cu Vestul cu dependența de Rusia în domeniile energetic, economic și comercial. Diversificarea parteneriatelor de securitate, în special cu actori din Vest, Est, Nord și Sud, pare a fi o strategie menită să evite captivitatea într-o confruntare cu sumă nulă între Rusia și Occident. Pe de altă parte, Statele Unite și-au concentrat atenția și asupra altor zone de instabilitate, cum ar fi conflictul din Iran, care ar putea influența direct rutele comerciale planificate prin proiectul TRIPP.

Sursa: Newsweek.com