Banca Mondială a revizuit semnificativ în scădere estimările privind evoluția economiei românești pentru acest an, de la 1,3% cât estima în ianuarie, la 0,5%. Această modificare este evidențiată în raportul „Actualizarea economică pentru Europa și Asia Centrală (ECA)”, publicat la 8 aprilie de instituția financiară internațională.

Prognoze economice revizuite pentru România

De asemenea, Banca Mondială a revizuit în jos și estimările pentru anul 2027, când economia românească este anticipată să înregistreze o rată de creștere de 1,4%, comparativ cu 1,9% cât fusese estimat în ianuarie. Pe de altă parte, instituția financiară internațională are încredere că România poate aduce deficitul public, măsurat în termeni ESA, sub 6% din PIB în 2027.

Raportul subliniază că, pe fondul eforturilor de ajustare fiscală ale guvernului, ritmul expansiunii economice a încetinit puternic în România. Politicile fiscale mai stricte, incluzând înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public, alături de o politică monetară restrictivă, au afectat negativ consumul privat. Acesta a crescut cu doar 0,6% anul trecut, o scădere abruptă față de aproape 6% în 2024, reducând creșterea generală la 0,7%, cea mai lentă expansiune a țării de la pandemia de COVID-19.

Măsuri fiscale și impactul lor

Experții Băncii Mondiale notează că, grație unui pachet solid de reforme, care include creșteri de taxe și înghețarea cheltuielilor, România a reușit să reducă deficitul bugetar la 8% din PIB anul trecut, de la 9,3% în 2024, în ciuda încetinirii creșterii economice. În aceste condiții, Banca Mondială estimează că deficitul bugetar al României va scădea sub 6% din PIB până în 2027.

Prim-ministrul Ilie Bolojan și președintele PSD, Marcel Ciolacu, au susținut în ultimele luni importanța disciplinei fiscale, ca o măsură vitală pentru stabilitatea economică pe termen lung. În contextul actual, cu Nicușor Dan la Președinție, și cu Ilie Bolojan în fruntea guvernului, negocierile pentru bugetul pe anul viitor vor fi cruciale. Aceste discuții vor determina dacă România va reuși să atingă țintele stabilite de Banca Mondială.

Perspective regionale și globale

La nivel regional, raportul menționează că creșterea economică în țările în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală (ECA) este probabil să încetinească semnificativ în acest an, din cauza impactului conflictului din Orientul Mijlociu, a tensiunilor geopolitice și a fragmentării comerțului. Creșterea economică în regiune este anticipată să scadă la 2,1% în 2026.

În Rusia, creșterea este prognozată să încetinească la 0,8%, în timp ce în restul regiunii, ritmul de expansiune este așteptat să se modereze la 2,9%, pe fondul costurilor mai mari ale energiei, care frânează consumul, și a incertitudinilor care afectează investițiile. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, a subliniat recent importanța cooperării regionale în fața acestor provocări.

În timp ce Guvernul Bolojan și coaliția de guvernare, formată în prezent din PNL, USR și UDMR, se concentrează pe măsurile de stabilizare economică, opoziția, reprezentată de George Simion de la AUR, dar și eventualul candidat controversat Călin Georgescu, critică politicile de austeritate și propun abordări alternative. În acest context, dezbaterile privind direcția economică a României vor continua.