Încălcarea spațiului aerian polonez cu drone rusești, întâmplată cu două zile în urmă, a alarmat România. Experții neguvernamentali și jurnaliștii specializați în domeniul militar consideră acest incident drept un avertisment, ce ar trebui să determine autoritățile de la București să-și revizuiască percepția pe seama războiului hibrid tot mai aprig pe care Rusia îl duce împotriva NATO și Uniunii Europene. Acesta nu este un eveniment izolat, Rusia continuând să sondeze capacitatea Europei, inclusiv a României, de reacție. Bucureștiul și-a păstrat până acum o poziție rezervată pe această temă, spre exemplu, numai recent s-a făcut publică contribuția României la apărarea Ucrainei, de 1,5 miliarde euro în perioada 2022-2025.

În plus, eforturile financiare ale României includ și consolidarea securității și apărării Republicii Moldova, o țară care funcționează ca tampon între influența Rusiei și granița estică a NATO și UE. În acest context, liderii europei au manifestat fără rezerve susținere pentru președintele Maia Sandu și viziunea europană a țării, înaintea alegerilor parlamentare ce vor avea loc în Republica Moldova la sfârșitul lunii septembrie. Liderul României, Ilie Bolojan, a urmat același curs, făcând o vizită oficială la Chișinău în august, unde a discutat cu Maia Sandu despre contracararea interferențelor externe care influențează parcursul european al Republicii Moldova.

Rusia, în contrast, nu economisește resurse în a influența situația, adoptând o abordare agresivă și considerând totul printr-o lentilă de confruntare cu valorile occidentale. Prin rețeaua Ilan Șor, au fost plătite sume semnificative pentru influențarea alegătorilor moldoveni. În anul precedent autoritățile moldovene au identificat 130.000 cetățeni cărora li s-au oferit sume de bani prin acest canal, incluzând 15 milioane de dolari numai în luna septembrie 2024.

În Republica Moldova, vulnerabilitatea ideologică la influențele Rusiei este amplificată de creșterea costului de viață și de discrepanța de trai dintre mediul rural și urban, care este chiar mai mare decât în România. În aceste condiții, Rusia găsește un teren propice pentru acțiunile sale subversive și poate afecta suportul pro-european al populației, creând impresia că aderarea la Uniunea Europeană nu va aduce beneficii palpabile.

Este clar că Rusia se află în ofensivă, în timp ce România se poziționează defensiv față de situația din Republica Moldova. Există o disproporție între resursele consacrate, tactici și strategii utilizate. Deși România a răspuns de-a lungul anilor la acțiunile Rusiei în țara vecină, riscul potențial al alunecării Republicii Moldova sub influența rusească persistă, în ciuda progreselor realizate prin cooperarea româno-moldovenească, cu ajutorul Uniunii Europene și al partenerilor europeni.

Narativele promovate de Rusia în Republica Moldova cultivă amintirea vechii Uniuni Sovietice și mândria națională, având un efect puternic asupra populației din această țară, cea mai săracă din Europa. În decursul celor trei decenii de la sfârșitul URSS, țara a pierdut multe dintre simbolurile sale de mândrie națională, inclusiv flota de avioane de luptă Mig-29, acum având doar două elicoptere și un avion de transport.

În cazul în care România ar fi fost mai curajoasă în relația cu țara vecină, la ediția recentă a BIAS 2025, am fi putut vedea prezența Forțelor Aeriene din Republica Moldova, echipate cu avioanele românești subsonice IAR-99 Șoim, esențiale pentru misiunile de poliție aeriană de-a lungul Nistrului. Acest lucru ar fi fost o sursă de mândrie națională și un semn clar al susținerii României, la trei decenii după căderea URSS.



Sursa articol