La poalele Munților Făgăraș, în zona unde Valea Tămașului coboară spre râul Dâmbovița, se află o pădure naturală de fag veche de peste 130 de ani, protejată și extinsă cu păduri mixte de fag, molid și paltin. Această regiune, situată pe versantul sudic al masivului, în județul Argeș, este una dintre cele mai valoroase din punct de vedere ecologic, dar și printre cele mai fragile, fiind afectată în trecut de tăieri masive și eroziune. Organizația Conservation Carpathia, care activează în această zonă cu fonduri europene, se ocupă de conservarea și restaurarea ecosistemului.

Un ranger numit Ionuț Cioacă, implicat în refacerea habitatelor naturale, afirmă într-un interviu video că pădurea veche de 130 de ani reprezintă un exemplu de reziliență în fața schimbărilor climatice. „Sunt cele mai rezistente împotriva doborâturilor de vânt, atacurilor de insecte, secetei și pentru protecția solurilor. Pădurile naturale sunt cele mai robuste”, explică el.

În trecut, această pădure de fag a fost supusă intervențiilor umane, precum plantările artificiale de molid, lemn folosit în scop economic. Rangerul spune că această practică a fost greșită din punct de vedere ecologic. În prezent, cu sprijinul cercetărilor științifice, se încearcă restaurarea structurii originale a pădurii, prin conversia plantațiilor de molid în păduri mixte de foioase și conifere. Acest proces implică crearea de spații goale și replantarea puieților de fag, brad și molid, pentru a permite luminii să ajute la regenerarea naturală.

La câteva văi distanță, un alt simbol al naturii și-a făcut apariția – zimbrul. Acest animal extrem de blând, cel mai mare de pe continent, a fost reintrodus în ecosistemul Munților Făgăraș după ce a dispărut din această zonă acum peste 200 de ani. Din mai 2020, opt zimbi trăiesc în libertate aici, iar în 2025 s-au născut deja 28 de pui.

Directorul Fundației Conservation Carpathia, Barbara Promberger-Fuerpass, a explicat pentru o publicație despre această organizație viziunea privind viitorul Parcului Național Munții Făgăraș. Ea a comparat această zonă cu Parcul Yellowstone din SUA, primul parc național și simbol al vieții sălbatice, și a spus că munții Făgăraș au potențialul de a deveni un ecosistem similar în Europa. „Yellowstone este un exemplu de zonă protejată mare, cu animale sălbatice minunate, și a avut un impact economic foarte pozitiv asupra zonei. La fel dorim să se întâmple și aici”, a spus ea.

Legat de zimbrul reintrodus, ea a afirmat: „Este o bucurie să vedem în sfârșit înapoi în Munții Făgăraș cel mai mare animal de pe continent, după o absență de 200 de ani. Și nu ne oprim aici, intenționăm să aducem mai multe animale, cu speranța ca în timp zimbrul să se conecteze cu alte populații din România.”

Despre procedura de declarare a zonei ca parc național, ea a spus că procesul este unul gradual. „Este greu de spus exact unde ne aflăm, dar am făcut progrese semnificative în ultimii ani. Am achiziționat păduri pentru conservare, care sunt complet protejate. De asemenea, este esențial să întărim încrederea comunităților locale, pentru că proiectul de creare a unui parc național nu trebuie să fie perceput ca o restricție pentru oameni, ci ca un beneficiu pentru zonă”, a încheiat ea.



Sursa articol