O instanță din Los Angeles a decis că platformele Meta și YouTube sunt responsabile pentru prejudiciile suferite de o tânără, din cauza designului „adictiv” al serviciilor lor și a obligat companiile să plătească despăgubiri totale de 6 milioane de dolari. Verdictul este considerat un punct de cotitură în industria tehnologică, deschizând calea pentru mii de procese similare.

Potrivit verdictului, jurații au stabilit că ambele companii au fost neglijente în proiectarea și operarea platformelor și că această neglijență a contribuit direct la afectarea sănătății mintale a reclamantei. Instanța a acordat 3 milioane de dolari despăgubiri compensatorii, din care Meta va plăti 70%, iar YouTube, 30%. Ulterior, juriul a decis acordarea a încă 3 milioane de dolari daune punitive, după ce a concluzionat că ambele companii au acționat cu „rea-credință, opresiune sau fraudă”.

Impactul designului adictiv asupra reclamantei

Reclamanta, identificată prin inițialele K.G.M., a început să folosească YouTube de la vârsta de șase ani și Instagram de la nouă ani. În fața juraților, ea a descris efectele negative ale utilizării excesive. „Mi-a afectat foarte mult stima de sine”, a spus tânăra, explicând că aplicațiile au determinat-o să renunțe la hobby-uri, să aibă dificultăți în a-și face prieteni și să se compare constant cu alții.

Avocatul său, Mark Lanier, a susținut că platformele au fost concepute intenționat pentru a crea dependență, prin funcții precum derularea infinită, redarea automată a videoclipurilor, notificările și sistemele de apreciere. Companiile au respins acuzațiile, invocând factori personali și familiali, dar juriul a respins aceste argumente.

Implicații majore și reacții la nivel european

Verdictul ar putea afecta modul în care este interpretată Secțiunea 230 din legislația americană, care protejează platformele online de răspundere pentru conținutul utilizatorilor. În aceste cazuri, reclamanții au argumentat că prejudiciile provin din designul platformelor, nu din conținut. De asemenea, cazul ar putea avea efecte dincolo de social media, influențând procese împotriva altor platforme online.

La nivel european, verdictul este considerat un semnal clar pentru industrie. Comisarul european pentru Suveranitate digitală, Henna Virkkunen, a declarat că decizia transmite „un mesaj foarte clar” că platformele trebuie să ia în serios „riscurile pe care le generează”. În România, premierul Ilie Bolojan nu a făcut încă niciun comentariu public pe marginea acestui subiect.

Specialiștii spun că, deși sancțiunile financiare sunt relativ mici pentru giganții tech, adevărata amenințare este obligația companiilor tech de a-și reproiecta produsele. Decizia de la Los Angeles vine după ce, într-un dosar separat judecat în New Mexico, Meta a fost obligată să plătească 375 de milioane de dolari pentru că nu a protejat suficient minorii.