Verile se prelungesc drastic, iar schimbările de anotimp devin tot mai bruște, arată ultimele cercetări. Studiile indică o creștere accelerată a duratei verii, cu consecințe semnificative pentru agricultură, resursele de apă, sistemele energetice și, nu în ultimul rând, pentru sănătatea populației. Zonele de coastă din emisfera nordică sunt cele mai afectate de acest fenomen.

Creșteri impresionante înregistrate

Analizele efectuate de cercetători au examinat evoluția temperaturilor între 1961 și 2023, acoperind zone uscate, oceane și zonele de coastă din ambele emisfere. Au fost analizate și datele din zece orașe importante de pe glob. Rezultatele arată că, între 1990 și 2023, durata medie a verii a crescut cu aproximativ șase zile pe deceniu. O creștere semnificativă, având în vedere că studiile anterioare înregistrau o creștere de doar patru zile pe deceniu, până la începutul anilor 2010.

În unele orașe, creșterile sunt și mai accentuate. De exemplu, în Sydney, verile durează acum circa 130 de zile, comparativ cu 80 de zile în 1990, înregistrând o creștere de 15 zile pe deceniu. În Toronto, perioada de vară se prelungește cu opt zile la fiecare zece ani.

Impactul asupra mediului și a societății

Prelungirea verilor și schimbările rapide ale anotimpurilor au efecte profunde. Florile ar putea înflori înainte ca polenizatorii să fie activi, perturbând echilibrul natural. Culturile agricole ar necesita semănare mai timpurie, pentru a se adapta la noile condiții climatice. Topirea rapidă a zăpezii primăvara crește riscul de inundații, iar zonele cu climă temperată devin din ce în ce mai calde.

„Momentul și rapiditatea cu care sosește vara influențează viața vegetală, animală și societatea umană,” a explicat Ted Scott, autorul principal al studiului.

O nouă abordare pentru definirea anotimpurilor

Cercetătorii sugerează o schimbare în modul în care definim anotimpurile. Aceștia propun renunțarea la calendar ca reper principal și definirea verii prin depășirea mediei istorice de temperatură pentru fiecare localitate. Pragul este calculat pe baza datelor climatice din perioada 1961 – 1990.

O altă măsurătoare propusă este metoda de calcul a căldurii acumulate, combinând temperatura cu durata perioadei calde. Studiile arată că, din 1990, căldura estivală acumulată în emisfera nordică a crescut de trei ori mai repede față de intervalul 1961–1990.