Universitățile din România încearcă să țină pasul cu revoluția digitală, introducând reguli clare în privința utilizării inteligenței artificiale (AI) în procesul educațional. Într-un context în care tehnologia devine tot mai prezentă în viețile studenților, instituțiile de învățământ superior își doresc să asigure transparență și responsabilitate, în același timp protejând integritatea academică.

Reguli clare pentru utilizarea AI în lucrările academice

În ultimul an, un număr semnificativ de universități din România au început să instituie reglementări precise pentru felul în care AI poate fi folosită de studenți. La Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), de exemplu, elevii trebuie să completeze o declarație specifică după finalizarea oricărei lucrări scrise. În acest document, aceștia sunt obligați să menționeze dacă au utilizat inteligența artificială și pentru ce anume, asigurând astfel o politică de transparență totală.

Această abordare nu interzice utilizarea AI, dar stabilește limite ferme. Potrivit noilor regulamente, inteligența artificială poate fi utilizată pentru sprijin în corectarea gramaticală, organizarea ideilor sau documentare, însă responsabilitatea pentru argumentație, conținut și concluzii rămâne exclusiv în sarcina studentului. Universitățile subliniază că AI trebuie considerată un instrument de support, nu un substitut al gândirii critice, iar sinceritatea în raportarea modului de utilizare nu este penalizată automat, atât timp cât regulile sunt respectate.

Conștientizarea riscurilor și sancțiuni pentru abuz

Cadrele didactice avertizează însă asupra riscurilor. În cazul în care o lucrare este redactată integral cu ajutorul AI sau conține informații false, precum referințe inexistente sau autori fictivi, aceasta poate fi considerată o abatere gravă. În aceste situații, se poate ajunge la respingerea lucrării și chiar la sancțiuni disciplinare pentru student, conform noilor reguli. “Există situații în care lucrările conțin referințe inexistente sau autori fictivi, semn clar al unei utilizări necontrolate a AI”, menționează reprezentanții SNSPA.

Alte universități, precum Universitatea Politehnica din București, au adoptat reguli similare, solicitând studenților să menționeze clar dacă anumite pasaje sunt generate sau reformulate cu ajutorul tehnologiei. În acest mod, instituțiile încearcă să reglementeze un fenomen global, dat fiind că AI și-a făcut deja apariția și în lumea profesională. Date recente din mediul de business arată că aproape 40% dintre angajații români folosesc zilnic sisteme AI, iar aproape jumătate au încredere în informațiile obținute de aceste platforme.

Un echilibru între inovare și responsabilitate

Învățământul superior din România nu dorește să blocheze accesul studenților la tehnologiile emergente. Mai degrabă, regulamentele sunt concepute pentru a învăța utilizatorii să folosească AI în mod responsabil, respectând reguli solide de citare și prezentare a contribuției tehnologice. “Utilizarea AI trebuie făcută responsabil, cu verificarea atentă a informațiilor”, declară reprezentanții universităților, subliniind că tehnologia poate fi un aliat, atât timp cât nu înlocuiește gândirea critică și analiza rațională.

Perspectivele pentru anii următori indică o convergență tot mai evidentă între evoluția tehnologică și standardele academice. În 2026, folosirea AI în contextul educației va fi complet reglementată, fiind considerată o practică de rutină, dar în același timp, fundamentată pe transparență și responsabilitate. Astfel, universitățile din România încearcă să găsească echilibrul între a sprijini inovația și a păstra integritatea procesului didactic, pregătind studenții pentru o piață a muncii în care inteligența artificială devine, fără îndoială, un partener de neocolit.