Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, în colaborare cu Universitatea Transilvania din Braşov şi Fundaţia Hospice „Casa Speranţei” din Braşov, a făcut un pas major spre îmbunătăţirea sprijinului acordat persoanelor aflate în proces de doliu, după finalizarea draftului unui ghid de organizare și funcționare a serviciilor de sprijin pentru doliu. Documentul, considerat esențial pentru dezvoltarea unei intervenții profesioniste și coerente în domeniul suportului psihosocial legat de pierdere, marchează o premieră în peisajul serviciilor de asistență socială și medicală din România.

Un pilot legislativ pentru suportul după pierdere

Acest ghid vine ca răspuns la nevoia tot mai acută de a oferi suport specializat în momente sensibilizatoare, deseori pline de confuzie, durere sau chiar stigmatizare. Într-un context în care sistemul de sănătate și asistență socială al țării abia încep să integreze pe deplin importanța suportului emoțional, inițiativa universitară și departamentele implicate și-au propus să stabilească standarde clare de intervenție, adaptate tuturor categoriilor de destinatari.

„Am urmărit să creăm un ghid care să fie un instrument util pentru profesioniști și voluntari, dar și un ghid adaptat nevoilor reale ale celor care se confruntă cu doliu”, explică unul dintre coordonatorii proiectului. În acest sens, documentul propune un set de norme, proceduri și recomandări care să asigure un răspuns coerent și profesionist în fața durerii umane, de la implicarea specialiștilor în sănătate mintală, la voluntari și asistenți sociali.

Colaborare multidisciplinară, fundament pentru un model sustenabil

Această inițiativă a fost rezultatul unui proces colaborativ, în care specialiști din domeniul medical, psihologic și social, dar și reprezentanți ai fundațiilor de profil, au contribuit la structurarea ghidului. „Este un pas important pentru a profesionaliza și pentru a standardiza modul în care contribuim la procesul de vindecare după pierdere,” afirmă reprezentanții universităților și ai fundației. Ei susțin că această cooperare interdisciplinară trebuie să devină o normă în cazul intervențiilor în domeniul sănătății mentale și al asistenței sociale.

De asemenea, documentul are în vedere diverse situații de doliu, de la pierderea unei persoane dragi în cazul decesului natural sau accidentelor, până la traume colective generate de evenimente dramatice sau dezastre. Pregătirea specialiștilor în domeniu, conform ghidului, presupune nu doar cunoștințe teoretice, ci și abilități practice de gestionare a traumelor și de acompaniere a durerii, într-un mod empatic și respectuos.

Perspectivă și aplicații viitoare în domeniu

Deși proiectul este abia în faza de finalizare a draftului, inițiativa a stârnit deja interes atât în mediul academic, cât și în cele specializate în servicii sociale și medicale. Autorii speră ca în viitor această normativitate să devină parte integrantă a politicilor publice și a trainingurilor pentru profesioniști.

Rezultatele așteptate includ nu doar crearea unui cadru standardizat de intervenție, ci și dezvoltarea de resurse și de programe de formare pentru cei implicați în sprijinirea persoanelor în doliu. În plus, se intenționează ca ghidul să poată fi adaptat și pentru diferite contexte culturale și socio-economice, pentru a răspunde diversității nevoilor din România.

În final, acest efort colaborativ ar putea deschide drumul către servicii de sprijin pentru doliu mai accesibile, mai profesioniste și mai empatice, contribuind astfel la reducerea stigmatizării și la promovarea unei culturi a recuperării și a acceptării pierderii. În condițiile în care sistemul de sănătate și asistență socială evoluează în ritm alert, implementarea și adaptarea ghidului ar putea avea un impact profund asupra modului în care românii vor putea face față durerii și vor putea găsi suportul necesar, în momentele cele mai sensibile ale vieții lor.