Universitatea Politehnică din București devine parte a unui proiect european major pentru dezvoltarea semiconductorilor

Universitatea Politehnică din București, prin Centrul de Știință Suprafeței și Nanotehnologie, a anunțat oficial implicarea într-un proiect de anvergură europeană menit să revoluționeze industria semiconductorilor din Europa. Cu o finanțare totală de 2,5 miliarde de euro, această inițiativă reprezintă un pas crucial în scopul dezvoltării și producerii tehnologiei cipurilor de ultimă generație pe continent. Participarea universității românești în acest proiect alături de parteneri internationali marchează o etapă semnificativă în consolidarea poziției Europei în lupta globală pentru dominanța în domeniul semiconductorilor.

Un amplu proiect de capacitate europeană pentru tehnologii avansate

Lansetarea oficială a proiectului NanoIC, în cadrul unui eveniment recent, a marcat deschiderea celei mai mari linii pilot din cadrul Actului european privind cipurile. Acesta, dezvoltat de consorțiul IMEC Leuven din Belgia, simbolizează un efort fără precedent pentru crearea unui ecosistem european competitiv în fabricarea și cercetarea semiconductorilor. Finanțarea provine în proporție de 700 de milioane de euro din fonduri ale Uniunii Europene, la care se adaugă alte 700 de milioane provenite de la guvernele naționale și regionale, precum și contribuțiile companiilor, printre care se numără gigantul olandez ASML.

NanoIC va permite accelerarea dezvoltării tehnologiilor de fabricare a cipurilor la scară nanometrică, fiind prima instalație europeană echipată cu cele mai avansate mașini de litografiere cu ultraviolete. În timp ce majoritatea chipurilor de ultimă generație sunt produse în America sau Asia, această inițiativă europeană își propune să reducă dependența de piețele externe și să creeze o infrastructură proprie de cercetare și producție. Cu tehnologii care ajung la peste doi nanometri, linia-pilot va susține dezvoltarea și inovarea în domeniile cheie pentru transformarea digitală: inteligența artificială, vehiculele autonome, tehnologiile mobile 6G și medicina de precizie.

Parteneri internaționali și impact asupra industriei locale

Alături de centru de cercetare belgian și de actorii europeni, România se alătură acestei inițiative în calitate de partener strategic, reprezentată de Institutul Național Tyndall din Irlanda, CEA-Leti din Franța, Fraunhofer din Germania, VTT din Finlanda și CSSNT din România. Acest ecosistem diversificat are scopul de a aduce cercetarea de laborator în sala de producție și de a întări poziția Europei în lanțul mondial al aprovizionării cu semiconductori.

„Aceste linii-pilot reprezintă un pilon esențial al inițiativei ‘Cipuri pentru Europa’, contribuind la crearea unei baze industriale solide și la păstrarea și atragerea talentelor”, explică oficialii implicați în proiect. În plus, aceste tehnologii vor fi accesibile doar partenerilor de încredere, consolidând astfel strategia Europeană de independență technologicală.

Finanțarea combinedă de 3,7 miliarde de euro pentru cele cinci linii-pilot din cadrul Actului privind cipurile reflectă ambițiile Uniunii Europene de a-și transforma sustenabil capacitatea de cercetare în aplicații industriale concrete. Pentru România, implicarea în acest proiect înseamnă nu doar un prilej de consolidare a expertizei naționale în domeniu, ci și o oportunitate de a contribui direct la infrastructura europeană de cercetare și fabricare a celor mai avansate semiconductori.

Pe măsură ce europenii avansează în proiecte precum NanoIC și celelalte inițiative de inițiere pilot, se evidențiază tot mai clar direcția strategică a continentului de a deveni un actor de referință în domeniul tehnologiilor de vârf. În perspectivă, aceste investiții și colaborări internaționale pot pune bazele unei industrii locali competitive, capabilă să susțină nu doar cerințele tehnologice ale Europei, ci și competitivele piețe globale de semiconductori.