Senatul Universității „Transilvania” din Brașov a decis recent interzicerea completă a utilizării instrumentelor de inteligență artificială, precum ChatGPT, Gemini, Claude sau DeepSeek, în redactarea lucrărilor academice. Acestă măsură vine ca răspuns la nevoia de prevenire a plagiatului și fraudei universitare, dar a fost întâmpinată cu reacții diverse din partea studenților și cadrelor didactice. În contextul actual al dezvoltării tehnologice rapide, acest eveniment reflectă dificultățile instituțiilor de învățământ în a reglementa utilizarea AI în mediul academic.

Noile reguli introduse odată cu începutul anului universitar stabilesc proceduri detaliate pentru cazurile suspecte. Conform acestora, dacă un profesor consideră că o lucrare a fost generată de AI, trebuie să întocmească un proces-verbal de fraudă și să-l trimite Consiliului facultății. Decizia finală aparține decanului, iar sancțiunile pot merge de la avertisment până la exmatriculare, cu reînmatriculare posibilă după o perioadă de un an.

O prevedere controversată se referă la faptul că constatarea acestor abateri depinde de evaluarea cadrelor didactice, considerate că pot decide, pe bază de evidențe sau discernământ, dacă textul a fost generat de AI. Mulți studenți consideră această formulare ca fiind o poartă deschisă spre abuz, mai ales în lipsa unor instrumente obiective de verificare. Ei subliniază riscul de decizii arbitrare, ce pot afecta serios carierele lor academice.

Reacțiile din partea studenților sunt variate: aceștia exprimă temeri legate de echitatea și obiectivitatea procesului. Mulți contestă critical interdicția totală și cred că universitatea ar trebui să reglementeze, mai degrabă, utilizarea etică a AI și nu să o interzică complet. Unii susțin că, fără competențe tehnice adecvate, cadrele didactice pot face greșeli de evaluare, ceea ce duce la riscul de interpretări eronate.

Printre propunerile alternative, studenții avansează crearea unei comisii de etică AI capabile să evalueze corect gradul de utilizare a instrumentelor inteligente. De asemenea, se propune înlocuirea lucrărilor teoretice cu examene practice, susținute sub supraveghere directă, pentru a limita posibilitatea folosirii AI fără control.

Această situație aduce în discuție dilema fundamentala a mediului academic: cum se poate păstra integritatea intelectuală în era digitală, când tehnologia devine tot mai accesibilă și sofisticată? În timp ce unii consideră interdicția ca fiind o soluție provizorie, alții susțin că universitățile trebuie să învețe studenții să folosească responsabil noile tehnologii.

Aceasta rămâne o problemă deschisă, care necesită monitorizare atentă și dialog continuu. Adaptarea regulilor și dezvoltarea unor mecanisme de evaluare corecte sunt esențiale pentru menținerea încrederii în sistemul academic și asigurarea unei educații relevante într-un mediu tot mai digitalizat.