Ungaria și Slovacia contestă decizia UE de a interzice importurile de gaz din Rusia, revendicând interesele naționale

Decizia Uniunii Europene de a interzice importurile de gaz din Rusia a generat ferm opozitie din partea Ungariei și Slovaciei, cele două state anunțând că vor contesta măsura la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Anunțul survine într-un context tensionat, pe fondul războiului din Ucraina și a eforturilor UE de a reduce dependența energetică de Moscova, însă pentru Budapesta și Bratislava, măsura ridică probleme grave legate de securitatea lor energetică și interesele economice.

### Ungaria intenționează să acționeze în justiție împotriva deciziei UE

Autoritatea maghiară a precizat că va depune o acțiune în instanță pentru a contesta decizia de interzicere a importurilor de gaz din Rusia. Premierul Viktor Orbán, unul dintre cei mai vocali critici ai politicii energetice a Uniunii, a afirmat recent că măsura “va avea un impact grav asupra securității energetice a Ungariei”. Guvernul de la Budapesta susține că decizia demonstrează o lipsă de solidaritate și consultare cu statele membre, iar efectele negative vor fi resimțite direct de către consumatori și industrie.

De-a lungul anilor, Ungaria s-a bazat puternic pe importurile de gaz rusesc, în special prin intermediul gazoductului TurkStream, fiind un jucător cheie în politica energetică regională. Bucureștiul consideră însă această poziție ca fiind una de vulnerabilitate față de facteur extern, dar chiar și așa, decizia UE de a impune un embargo total a fost privită cu scepticism de oficialii maghiari, care consideră că ar putea compromite stabilitatea energetică.

### Slovacia, de asemenea, va contesta măsura, invocând riscuri pentru economia națională

Slovacia, al cărei sector energetic se află încă în faza de tranziție, a anunțat și ea că va urma exemplul Ungariei și își rezervă dreptul de a acționa în instanță. Ministrul Economiei, Richard Sulík, a declarat recent că decizia Uniunii “va avea consecințe negative pentru economia Slovaciei, afectând atât producția industrială, cât și securitatea aprovizionării cu energie”.

Slovacia depinde în proporție semnificativă de importurile de gaz din Rusia, iar această vulnerabilitate a fost evidențiată în ultimele luni, în condițiile în care prețurile la energie au crescut considerabil și există temeri de blocaje în aprovizionare. Oficialii slovaci spun că această decizie trebuie să fie negoțiabilă și să țină cont de specificul fiecărui stat membru, criticând ceea ce consideră a fi o abordare “unilaterală și lipsită de consultare”.

### Contextul geopolitic și implicațiile pe termen lung

Această dispută vine într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să echilibreze eforturile de reducere a dependenței de Rusia cu nevoia de a-și asigura stabilitatea energetică. Anunțul oficial al Bruxelles-ului privind noile restricții a fost făcut într-un moment de intensificare a sancțiunilor împotriva Rusiei, dar implicațiile pentru statele dependentede de gaz rusesc, precum Ungaria și Slovacia, se dovedesc a fi mai complicate.

Deși oficialii europeni insistă că măsura este necesară pentru a sancționa agresiunea Rusiei în Ucraina și pentru a promova independența energetică, Ungaria și Slovacia susțin că o astfel de decizie trebuie să fie adaptată specificului fiecărui stat. În cazul Ungariei, această poziție vine și dintr-un impuls politic de a nu ceda în fața presiunilor Bruxelles-ului, având în vedere alianțele și interesele economice strânse cu Rusia.

Perspectivele pe termen lung indică faptul că disputa între aceste state și Comisia Europeană va continua, în condițiile în care negocierea noilor reguli energetice și a mecanismelor de protecție devine tot mai complicată. În timp ce ambele țări pregătesc acțiuni legale, se rămâne cu întrebarea dacă Uniunea va face concesii, sau dacă vom asista la o reevaluare a politicii energetice comune pentru evitarea unor astfel de conflicte în viitor.