Descoperire arheologică revoluționară în Peloponez: cele mai vechi unelte create de hominizi, vechi de 430.000 de ani

O echipă de arheologi a făcut o descoperire de amploare în Peninsula Peloponez, în sudul Greciei: au fost scoase la lumină două unelte rudimentare, datate la peste 430.000 de ani în urmă. Această descoperire reprezintă cea mai veche dovadă a fabricării uneltelor de către un hominid în această regiune și ar putea revigora înțelegerile științifice despre evoluția umană și dispersia speciilor hominide.

Unveiling the earliest tools in Greece: a glimpse into prehistory

În cadrul săpăturilor recente, arheologii au găsit aceste artefacte ieșind din contextul sedimentar al unei zone care era, acum aproape jumătate de milion de ani, o parte a peisajului european. Între timp, curiozitatea științifică a fost excitata, deoarece aceste unelte sunt cu mult mai vechi decât cele descoperite anterior în regiuni precum Africa sau Orientul Mijlociu, locațiile clasice pentru cele mai vechi dovadă ale fabricării uneltelor de către hominizi.

Specialiștii susțin că aceste artefacte reprezintă o etapă cheie în evoluția tehnologică a hominidelor, fiind printre cele mai vechi unelte rudimentare identificate până în prezent. “Obiectele reprezintă cele mai vechi unelte create de o specie hominidă în Europa”, explică cercetătorii, adăugând că această descoperire răstoarnă câteva concepții rigide despre evoluția hominidelor în zonă.

Timpul și contextul evoluției umane: ce știm până acum

Dovezile arheologice din Peloponez adaugă un capitol important în puzzle-ul istoriei umane. Până acum, cele mai vechi unelte cunoscute proveneau din Africa, unde și-a avut originea hominizii, în urmă cu circa 2,5 milioane de ani. Ulterior, aceste tehnici ar fi fost transferate și în alte regiuni, dar descoperirea din Grecia sugerează că, în sud-estul Europei, hominidele au dezvoltat propriile mijloace rudimentare pentru a vâna sau a procesa alimente, mult mai devreme decât s-a crezut până acum.

Specialiștii cred că aceste unelte, fiind datate la peste 430.000 de ani, aparțin unui hominid care aparține unui grup aflat înrudiri foarte apropiate cu Homo heidelbergensis, o specie considerată strămoș comun pentru neanderthaleni și Homo sapiens. În plus, aceste artefacte pot oferi informații despre modul în care hominidele interacționau cu mediul înconjurător, dar și despre capacitatea lor de a-și adapta tehnologia în funcție de nevoi.

Impactul descoperirii și următorii pași pentru cercetare

Această descoperire a adus în atenție posibilitatea ca multe alte artefacte mai vechi, neexplorate până acum, să fie ascunse sub apele istoriei, în zone mai puțin cercetate. În același timp, ar putea conduce la revizuirea unor teorii larg acceptate despre răspândirea hominizilor în Europa și despre eventualele contactări între diferite specii umane primitive.

Odată cu publicarea studiului în prestigiosul jurnal Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), cercetătorii intenționează să continue excavările în regiunea Peloponez pentru a identifica și alte artefacte, dar și pentru a obține date mai precise despre epoca în care aceste unelte au fost folosite. Această zonă, până acum relativ puțin explorată, s-ar putea să își dezvăluie în curând propriul său capitol în povestea evoluției umane, înregistrată de milenii de-a rândul în straturile arheologice ale peninsulei.

În final, această descoperire nu doar că răstoarnă anumite paradigm ale istoriei preistorice, ci și deschide perspective pentru o mai bună înțelegere a modului în care strămoșii noștri au început să manipuleze mediul înconjurător cu propriile unelte primitive, dar atât de semnificative pentru evoluție. Cercetările viitoare, desfășurate în acea zonă, ar putea dezvălui și mai multe detalii despre primele etape ale tehnologiei umane, confirmând sau lucidând în continuare complexitatea acestor origini îndepărtate.