Consumul de tutun și produse alternative în rândul adolescenților din România rămâne alarmant, în timp ce autoritățile încearcă să găsească soluții pentru reducerea dependenței în această categorie vulnerabilă. Potrivit ultimului raport „OCDE Reviews of Health Systems: Romania 2025”, realizat recent și publicat de Ministerul Sănătății, aproape un sfert dintre tinerii români continuă să utilizeze tutun sau produse derivate, într-un context în care eforturile de prevenție și educație ar trebui întărite pentru a combate această tendință alarmantă.

### Consumul de tutun clasic, stabil în timp

O primă concluzie a raportului indică faptul că, în perioada 2014-2022, procentul tinerilor care fumează țigarete tradiționale nu a suferit modificări semnificative. Aproape 23% dintre adolescenți recunosc că folosesc tutun în diverse forme, o situație care indică o stagnare în eforturile de reducere a acestui comportament în rândul populației tinere. În condițiile în care în multe țări europene există o tendință de scădere a acestui procent, România pare să rămână în urmă, într-o situație mai complicată din punct de vedere sănătos.

Între timp, mediul de comunicare și influența rețelelor sociale au facilitat accesul la alternative precum țigările electronice și produsele de tip vape, care au devenit în ultimii ani o adevărată provocare pentru autorități. Deși oficial autoritățile semnalează că aceste produse ar putea reprezenta o alternativă mai sigură pentru fumători adulți, riscurile asociate consumului în rândul adolescenților sunt deja evidențiate de specialiști. În plus, există semnale tot mai mari că aceste produse pot duce la dependență și la trecerea la țigaretele clasice, în cazul unora dintre tineri.

### Populația adolescentină, ținta principală a campaniilor de prevenție

Deși campaniile de educație și prevenție sunt din ce în ce mai invasive în mediul școlar, rezultatele par a fi modest. Autoritățile încearcă să acorde prioritate informării tinerilor despre riscurile consumului de tutun și produse electronice, dar realitatea din teren sugerează că mesajele nu reușesc întotdeauna să schimbe conduitele. În plus, prețul redus al unor astfel de produse sau disponibilitatea lor pe piața neagră facilitează accesul adolescenților.

Experții în sănătate publică avertizează că această situație poate avea consecințe grave pe termen lung, mai ales dacă nu se vor lua măsuri drastice. Consumul de tutun în adolescență devine un factor de risc pentru dezvoltarea unor boli cronice, precum bronșita cronică, emfizemul sau diverse tipuri de cancer, odată ajunși la vârsta adultă. În asemenea condiții, școlile, părinții și autoritățile trebuie să colaboreze pentru a crea un mediu mai sigur pentru tineri, în care să fie promovat un stil de viață sănătos.

### Perspective și provocări viitoare

Este clar că provocările legate de reducerea consumului de tutun și produse alternative în rândul tinerilor nu vor dispărea peste noapte. Autoritățile din România au anunțat deja că vor intensifica eforturile de reglementare a pieței de produse electronice și de promovare a unor campanii de prevenție mai eficiente. În context european, există discuții și despre introducerea unor măsuri mai dure, precum restricționarea vânzării de produse pentru tineri sau campanii de conștientizare pe termen lung.

De asemenea, mulți specialiști trag un semnal de alarmă în privința faptului că, dacă nu se va acționa în mod coordonat și susținut, creșterea procentului de adolescenți dependenți de tutun și produse derivate poate avea repercusiuni dramatice asupra sistemului de sănătate publică și asupra calității vieții acestei generații. Cu toate acestea, nu există soluții simple, iar identificarea unor strategii eficiente trebuie să fie o prioritate pentru factorii de decizie în următorii ani, pentru ca România să reușească să combată această problemă în creștere și să-și protejeze tinerii de efectele nocive ale acestei epidemii silențioase.