Fenomenul meteorologic sever de săptămâna trecută l-a determinat pe Charles Ottley, cunoscutul britanic stabilit în județul Brașov, să realizeze cât de complex este să fii român, mai ales în momente de criză, când ai nevoie de sprijin și informații din partea autorităților sau a furnizorilor de servicii publice esențiale.
În România, debutul lunii octombrie a fost marcat de ploi abundente, temperaturi scăzute și ninsoare la munte, o vreme rece neobișnuită pentru începutul toamnei.
Bucureștiul a fost afectat de trei zile de precipitații consistente, inundând străzile și trotuarele, ceea ce evidențiază din nou deficiențele infrastructurii și sistemului de canalizare din oraș.
Ninsori au fost raportate în numeroase localități montane, cu temperaturi sub zero grade.
Charles Ottley este cel mai renumit britanic îndrăgostit de România, după regele Charles. Acesta trăiește, împreună cu soția sa, în comuna Șirlea din județul Brașov, având titlul de cetățean de onoare al orașului omonim.
Jurnalistul britanic a promovat intens România pe plan internațional, fiind extrem de popular pe rețelele sociale și realizând o serie de documentare difuzate de o platformă cunoscută, intitulate “Flavours of Romania”, care a început să apară în 2017.
Cele trei sezoane de până acum, împreună cu distribuirea de imagini, clipuri video și conținut din documentare pe rețelele sociale, i-au adus lui Ottley o recunoaștere internațională și popularitate considerabilă în România.
Cu personalitatea sa jovială și entuziasmul, jurnalistul britanic a contribuit semnificativ la construirea unei imagini pozitive a României, subliniind bogățiile peisagistice, oportunitățile de excursii și oferta sa gastronomică diversificată.
Pentru ce plătim?
Săptămâna trecută, situația a devenit dramatică, când Charles Ottley a fost nevoit să facă față trei zile de frig și întuneric, fiind afectat de o pană de curent extinsă, ce a provocat probabil vremea rece și precipitațiile abundente.
“Incredibil! De aproape trei zile nu avem curent electric. După ce a revenit pentru scurt timp, a căzut din nou. Nici în această dimineață nu avem curent. Nu ne putem spăla, nu putem trage apa la toaletă… și toate alimentele din congelator s-au dezghețat”, a scris britanicul pe pagina sa de Facebook, în data de 4 octombrie 2025.
Postarea sa a strâns aproximativ 2.400 de reacții, cu peste 380 de comentarii și 140 de distribuiri. Totuși, nu lipsa energiei electrice era principalul motiv al nemulțumirii sale: “Am sunat din nou la Electrica în această dimineață și, după o jumătate de oră de așteptare, am fost informați că problema a fost rezolvată ieri seară.
Numai că nu era adevărat. Știu că tot satul este fără curent. Nu este în regulă, există bătrâni care tremură în casele lor fără încălzire, în timp ce afară ninge abundent. Pentru ce plătim? Știu că a nins mult și că au căzut crengi, dar de ce nu au tăiat crengile din apropierea cablurilor în timpul verii? Se ocupă de asta sau așteaptă o altă pană de curent pentru a rezolva problema?”, a scris jurnalistul britanic în mesajul său, cu un ton furios, dar calm, păstrându-și echilibrul în fața situației dificile.
„În Marea Britanie, pentru un asemenea nivel de servicii s-ar aplica amenzi mari. Nu este vorba despre noi, noi suntem bine, cu excepția pierderii unui congelator plin de alimente, dar sunt mulți bătrâni la țară și nu toți mai au sobe cu lemne. Cum ar trebui să se încălzească zile întregi când afară sunt minus 1 grad?”, s-a întrebat britanicul care a ales să se stabilească în România pentru a trăi într-o zonă de poveste.
Nimic despre întuneric
N-aș fi scris despre experiența lui Charles Ottley în țara sa adoptivă dacă, în aceeași perioadă, în zona mea din București, curentul n-ar fi fost oprit timp de 16 ore. După ce am reușit cu greu să contactez o persoană din call centerul companiei electrice la ora 5:30 dimineața, am primit același răspuns, că problema se rezolvase.
N-aș fi abordat subiectul dacă n-aș fi cercetat un site relevant, estimând că, în urma vremii nefavorabile recent, aproximativ un milion de oameni din București au fost afectați de pene de curent pentru intervale de timp variate, între o oră și 20 de ore.
Nu a existat nicio comunicare din partea administrației Bucureștiului cu privire la acest aspect, iar la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență a fost același scenario, primarii orașului fiind absenți pe rețelele sociale, așa cum fac de obicei când se confruntă cu probleme care afectează sănătatea și siguranța cetățenilor.
În zona mea s-au mai întâmplat întreruperi de curent periodic, în medie de două ori pe an. De fiecare dată, sunam la numărul de urgență și primeam un mesaj automat care informaa despre defecțiunile și estimările de timp pentru remedierea avariei.
În majoritatea cazurilor, respectivul mesaj era informativ și confirma că problema a fost identificată și este în curs de rezolvare de către o echipă de intervenție.
România a vândut megawatt-ul în Ungaria, de exemplu, cu 20 de cenți, cu un leu megawatt-ul. În timpul anumitor intervale, România importă megawatt-ul de energie cu 1.000, 2.000, chiar 2.500 de lei. Anul trecut au existat situații extreme, cum ar fi costul de 27.000 de lei pe un megawatt. Acum ne confruntăm cu aceste anomalii din cauza lipsei de energie. România s-a transformat dintr-un exportator net de energie în importator.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei
Un POD prea îndepărtat
În ultimii doi ani, am observat o deteriorare a comunicării legate de rețelele electrice, cel puțin în București.
În prezent, este aproape imposibil să comunici cu un operator în situații de criză, iar mesajele referitoare la avarii sunt adesea neclare, incomplete sau pur și simplu inexistente.
Distanța dintre locuința mea și cea a lui Charles Ottley este de aproximativ 200 de kilometri, și amândoi am primit același mesaj, că problema s-ar fi rezolvat, deși nu era adevărat.
În pofida unui proces complicat de identificare a consumatorilor, ce implică un cod lung și greu de găsit pe factură, acest sistem nu funcționează în caz de pană de curent, deoarece nu apar informații.
Este evident că întregul sistem de comunicare este conceput astfel încât să fie greu accesibil. O persoană în vârstă nu are nicio șansă să navigheze pe site, să identifice codurile și să introducă informațiile necesare pentru a semnala avariile, iar în situații de criză, totul devine blocat.
Este normal să existe ocazional pene de curent sau probleme tehnice, dar este inacceptabil ca în condiții de criză să nu existe o comunicare clară care să ofere informații utile și o estimare a gravității problemei pentru utilizatorii care plătesc printre cele mai ridicate tarife de energie din Europa.
Articole similare
Fii primul care comentează