Schimbare în politica de sprijin pentru energie în UE: Romania păstrează schemele generale, în timp ce alte state se îndreaptă spre protecție socială strictă

Începând cu 2026, politica Uniunii Europene în domeniul sprijinului pentru energie se va concentra aproape exclusiv pe asistența destinată consumatorilor vulnerabili, utilizând mecanisme sociale dedicate. Această schimbare marchează o direcție clară spre protecție socială mai bine definită și sustenabilă, dar și o ajustare a modului în care statelor membre li se oferă sprijin pentru gestionarea prețurilor la energie. România, însă, continuă să aplice scheme generale de protecție, diferind de trendul european și păstrând un model care poate avea implicații asupra bugetului și echității sociale.

De la scheme generale la ajutor social: o tendință europeană

Pentru mulți ani, țările membre ale Uniunii Europene au folosit o varietate de mecanisme pentru a oferi sprijin consumatorilor în fața creșterii prețurilor la energie. Astfel de măsuri includeau subvenții generale, reduceri de taxe sau alte stimulente aplicate tuturor consumatorilor, indiferent de nivelul de venit. În ultimii ani, însă, accentul s-a mutat spre intervenții mai ciblate, dedicate în special celor considerați vulnerabili social, pentru a preveni excluziunea de pe piața energetică.

Din 2026, însă, Uniunea va dirija aproape toate resursele pentru aceste măsuri sociale, în încercarea de a asigura echitatea și sustenabilitatea pe termen lung. Proiectele prevăd astfel ca sprijinul la nivel european să fie acordat numai persoanelor cu venituri mici sau cu probleme de sănătate, pentru a evita risipa de resurse și pentru a combate efectele Crizei energetice generate de conflictele geopolitice și de perturbările din furnizarea de energie.

România păstrează schemele generale, un model în minte

Contrar acestei tendințe generale, România își menține și în 2023 schemele de protecție pentru consumatori, aplicând în continuare măsuri generale de sprijin, precum plafonarea prețurilor pentru hotărârile de consum sau subvențiile pentru anumite categorii de populație. Conform analizei realizate de Asociația Energia Inteligentă, această abordare relativ conservatoare poate avea avantaje și dezavantaje.

„Deși România are un preț la populație raportat la puterea de cumpărare, menținerea unor scheme generale de protecție pentru toți consumatorii poate duce la distorsionarea pieței și la o utilizare ineficientă a fondurilor,” explică reprezentanții asociației. Această strategie, însă, permite evitarea situației în care cei vulnerabili rămân fără sprijin, dar poate duce și la o cheltuială publică mai ridicată și la o distorsionare a prețurilor reale de pe piață.

Contextul european și implicațiile pentru România

Decizia la nivel european de a se concentra pe măsuri sociale specifice vine într-un context de criză energetică accentuată, declanșată de factori precum scumpirea resurselor, problemele de aprovizionare și conflictul din Ucraina. UE încearcă astfel să răspundă mai eficient problemelor social-economice, în timp ce țările membre ajustează propriile mecanisme pentru a răspunde mai bine nevoilor populației.

Pentru România, această etapa reprezintă o oportunitate și o provocare. Păstrarea schemele generale de protecție trebuie echilibrată cu nevoia de sustenabilitate fiscală și de stimula o piață energetică sănătoasă. În plus, va trebui să se adapteze la noile reguli europene, pentru a evita riscul ca sprijinul să devină ineficient sau excesiv de costisitor.

Se observă deja o discuție intensă în structurile decizionale din țară privind posibilitatea de a restructura schemele de protecție și de a aloca resursele în mod mai eficient, pentru a rămâne în linie cu noile directive europene. În timp ce alte state adoptă măsuri restrictive și targetate strict pe consumatorii vulnerabili, România pare să fie pe un drum diferit, menținând o abordare mai generalistă, cel puțin pentru moment.

Perspectivele evoluției politicii energetică în următorii ani rămân incitante. Este clar că, atât pentru țările membre, cât și pentru România, găsirea unui echilibru între sprijinul social, sustenabilitatea economică și stabilitatea pieței energetice va fi o provocare dificilă, dar esențială pentru viitorul aprovizionării cu energie și pentru protecția celor mai vulnerabili în fața creșterii prețurilor.