Curtea de Justiție a Uniunii Europene a validat dreptul statelor membre de a impune interdicții asupra cultivării organismelor modificate genetic, chiar dacă acestea sunt aprobate la nivel european. Decizia, anunțată joi, confirmă ceea ce mulți oficiali și activiști din mediu au susținut de ani de zile: statul italian are autoritatea de a refuza cultivarea anumitor specii de OMG pe teritoriul său, chiar dacă acestea sunt considerate sigure și aprobate la nivel comunitar. În cazul specific menționat, instanța europeană a susținut legalitatea măsurii luate de Italia în interzicerea cultivării soiului de porumb MON 810, un organism modificat genetic dezvoltat pentru a combate dăunătorii.

### Decizia marchează o etapă importantă pentru autonomia statelor membre în domeniul geneticii agricole în contextul UE

De mai mulți ani, cultivarea organismelor modificate genetic reprezintă un punct de tensionare între politicile instituțiilor europene și preocupările locale, în special ale unor state precum Italia, Austria sau Franța. Chiar dacă Uniunea Europeană aprobă anumite produse și specii OM-G, mulți oficiali și organizații ecologiste susțin că deciziile naționale ar trebui să aibă prioritate pentru a proteja biodiversitatea și sănătatea consumatorilor. Hotărârea Curții consolidază această poziție, reafirmând dreptul statelor membre de a-și exercita propriile politici în domeniu.

„Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat că statele pot interzice cultivarea organismelor modificate genetic, indiferent de apărarea la nivelul UE în privința aprobărilor,” explică un expert în bioetică. Astfel, fiecare țară își poate adapta legislația, luând în considerare particularitățile locale, în condițiile respectării anumitor criterii stabilite de instanță. În cazul de față, Italia a invocat motive ecologice, sociale și de sănătate publică pentru a justifica interzicerea soiului de porumb MON 810, cultivat în alte state ale UE.

### Contextul climatic și agricol, dar și presiunea publică, influențează deciziile naționale

Certificarea legalității interdicției italiene adâncește disputa dintre politicile proactive de protecție a mediului și politica uniformizantă a Uniunii Europene, menită să asigure un standard comun pentru toate statele membre. Această decizie vine după ani de voturi și controverse, în care opoziția față de consumul și cultivarea GMO a crescut în rândul populației, mai ales în țări cu tradiție agricolă și netoleranță față de modificările genetice.

Italia, ca și alte state, a ales să-și apere culturile tradiționale și sănătatea publică, chiar dacă acest lucru înseamnă să-și asume riscul de a fi în contradicție cu politicile europene. În ultimele decenii, astfel de decizii au fost adesea motivate și de interese economice sau de poziții ferme în fața lobby-urilor din industrie. Cu toate acestea, hotărârea Curții sporăște autonomia națională în domeniul politicilor agricole și de mediu, lăsând loc pentru o abordare mai localizată.

### Perspective și urmări pentru cultivarea GMO în Europa

De acum înainte, alte țări pot urma exemplul Italiei și pot impune propriile interdicții, chiar dacă unele state precum Spania sau Germania continuă să susțină utilizarea organismelor modificate genetic, argumentând că acestea au un potențial de creștere a randamentelor agricole și de reducere a pesticideilor. Poziția Curții de Justiție întărește rolul statelor în gestionarea politicilor agricole și ecologice, creând o dinamică complexă în spațiul european.

Potrivit unui analist, decizia „întărește ideea că, în anumite domenii, suveranitatea națională poate prevala în fața unei abordări uniforme la nivelul UE.” În timp ce discuțiile legale continuă, sectorul agricol și cel ecologic rămân într-un echilibru fragil, în așteptarea unor reglementări clare pentru cultivarea și utilizarea organismelor modificate genetic.

În Europa, această hotărâre poate fi un punct de referință în procesul de dezbatere privind echilibrul între inovare, siguranță și dreptul statelor de a-și proteja propriile interese și valori în domeniul sănătății și mediului. Niciuna dintre părți nu pare dispusă să facă compromisuri, iar evoluția legislativă în acest domeniu va fi, cu siguranță, unul dintre subiectele centrale în următoarele luni.