Uniunea Europeană avansează cu pași hotărâți spre digitalizarea completă a cooperării polițienești, propunând un sistem european de schimb rapid și automatizat al datelor biometrice. Inițiativa, denumită oficial „Prüm II”, reprezintă o extindere majoră a mecanismului deja existent pentru combaterea criminalității transfrontaliere și terorismului, însă ridică semne de întrebare serioase privind protecția datelor și drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Modernizarea legislației și a infrastructurii de cooperare

Noul sistem Prüm II о urmărește să revoluționeze modul în care autoritățile din statele membre schimbă informații critice pentru anchete. La bază stă un „router” european, o infrastructură tehnică integrată direct în bazele de date naționale ale polițiilor, ce va face posibile comparații aproape instantanee între profiluri ADN, amprente digitale și imagini faciale. Practic, anchetatorii vor putea verifica și confirma identitatea unei persoane în maximum 48 de ore, ceea ce poate face diferența în anchetele privind criminalitatea organizată sau terorismul, unde timpul înseamnă viață.

Este pentru prima dată când tehnologii atât de avansate, precum recunoașterea facială, vor fi folosite la scară largă în cooperarea europeană. Această integrare a sistemelor biometrice presupune nu doar eficiență, ci și o posibilă supraveghere în masă, îngrijorare exprimată de criticii proiectului, care se tem de abuzuri și de folosirea excesivă a datelor sensibile.

Riscurile și lacunele în reglementare, semnalate de experți

Deși inițiativa are potențialul de a amplifica viteza și eficiența anchetelor, supraveghetorul european pentru protecția datelor a atras atenția asupra unor lacune grave. Un aspect critic ține de lipsa unei definiții clare pentru termenul de „re-matching” — procesul prin care sistemul decide dacă două date biometric sunt compatibile. Această ambiguitate poate duce la identificări eronate sau la includerea în bazele de date a persoanelor suspecte pe baze insuficiente, ceea ce poate avea consecințe juridice serioase.

Mai mult, nu este clar care sunt pragurile tehnice exacte pentru potrivirea amprentelor sau a altor date biometrice. În cazul amprentelor latente, scorurile de compatibilitate pot varia considerabil, iar absența unor criterii stricte crește riscul de erori sau de identificări greșite. În plus, modul în care vor fi accesate și utilizate anumite informații, precum „scorul de încredere” al algoritmilor sau alte date suplimentare, rămâne neclar, ceea ce poate duce la decizii operative fără suficiente controale.

Rolul tot mai central al Europol și temerile pentru confidențialitate

O schimbare semnificativă adusă de Prüm II este creșterea influenței Europol în gestionarea și furnizarea datelor biometrice. Agenția europeană, un centru de coordonare al luptelor împotriva crimei organizate și terorismului, va putea nu doar să contribuie cu informații, ci și să-și pună la dispoziție bazele de date pentru comparații automate. Susținătorii consideră că această consolidare facilitează o reacție rapidă și unificată, dar criticii avertizează asupra riscului de concentrări excesive de date care pot fi vulnerabile la breșe de securitate și pot fi utilizate în mod abuziv.

Expansiunea accesului datelor biometrice către multiple instituții și state ridică întrebări fundamentale despre echilibrul între siguranță și respectarea vieții private. Odată ce aceste informații devin mai ușor accesibile, se amplifică pericolul de utilizare abuzivă sau chiar de încălcări ale drepturilor cetățenilor, dacă reglementările nu sunt adaptate la standarde riguroase.

Pe fondul acestor schimbări, dezbaterile din Parlamentul European și din cadrul autorităților de protecție a datelor sunt în plină desfășurare. În timp ce susținătorii afirmă că digitalizarea și automatizarea vor aduce o mai mare eficiență în combaterea crimei, criticii solicită clarificări legale și măsuri mai stricte pentru protejarea drepturilor fundamentale. Rămâne de văzut dacă, înainte ca sistemul să devină operațional în cadrul întregii Uniuni, vor fi eliminate toate zonele gri și dacă tehnologia va fi folosită responsabil, într-un echilibru delicat între securitate și libertate.