Europa, un continent tot mai dependent de infrastructura digitală americană, trăiește o realitate vulnerabilă în spatele confortului oferit de cloud, rețele sociale și servicii de e-mail. În timp ce tensiunile geopolitice se intensifică și discuțiile privind alegerile geopolitice, precum cele din Groenlanda sau ambițiile liderilor mondiali, capătă atenție, continentul nostru începe să își pună serios problema securității digitale și a independenței tehnologice.

Dependența de giganții tech americani în viața de zi cu zi

La nivelul consumatorilor obișnuiți, Europa se bazează aproape exclusiv pe platforme precum Facebook, Google sau Twitter, fiindcă acestea reprezintă principalele canale de informare și comunicare. Schimbările geopolitice recente au adus în discuție și vulnerabilitatea acestei dependențe. Pentru numeroase firmelor, aceste companii sunt, de fapt, vitrine, spații de promovare și, indirect, unelte esențiale pentru gestionarea afacerilor — de la programări și comenzi, la campanii de marketing. Această situație, deși pare inofensivă, devine în fapt o problemă majoră, dacă ne gândim că infrastructura digitală europeană se sprijină din ce în ce mai mult pe servicii și tehnologii din afara uniunii, în special din Statele Unite.

Un exemplu concret ilustrează această vulnerabilitate: cel mai recent raport arată că aproximativ trei sferturi dintre companiile europene utilizază tehnologii americane, inclusiv pentru servicii de e-mail sau stocare cloud. În sectorul public, riscurile se multiplică. Criticile se îndreaptă către folosirea serviciilor cloud oferite de companii din SUA, precum Amazon, Microsoft sau Google, din cauza riscurilor de interceptare sau utilizare politică a datelor. În Olanda, de exemplu, s-au exprimat temeri serioase că datele publice, dacă sunt stocate pe infrastructură americană, pot fi solicitate sau folosite în mod abuziv, mai ales în contextul unor conflicte legale sau diplomatice.

Cloud-ul american, nucleul vulnerabilității strategice

Și dacă vorbim de esențial, cloud-ul american devine, aproape inevitabil, punctul central al dependenței europene. În piața de profil domină Amazon, Microsoft și Google, care controlează circa două treimi din infrastructura cloud din Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă că nu doar serviciile și aplicațiile, ci și infrastructura critică a continentului se află sub controlul companiilor din afara UE. Cu cât dependența crește, cu atât mai dificil devine a migra către soluții locale sau alternative, mai ales din cauza costurilor exorbitante, care pot ajunge până la sute de miliarde de euro.

Unele inițiative, precum crearea unui „souverign cloud” sau parteneriate locale, încearcă să ofere soluții de compromis, promițând stocarea datelor în Europa. Însă aceste proiecte sunt adesea criticate pentru insubstanțialitatea lor, fiind considerate mai mult strategii de marketing decât soluții reale de independență.

Ipoteticul scenariu al unei Europe „deconectate”

Opriți-vă o clipă și imaginați-se un scenariu aproape de neconceput: de luni, Facebook, Google, Microsoft, Amazon și alte platforme americane ar fi blocate din UE. La nivel individual, impactul ar fi major: rețelele sociale s-ar fragmenta, conturile de e-mail și documentele din cloud ar deveni inaccesibile, iar utilizatorii ar fi nevoiți să caute alternative puțin cunoscute sau să accepte schimbarea bruscă a ecosistemelor digitale. Pentru cetățeni, n-ar fi chiar un colaps total al internetului, dar viața digitală ar deveni mai lentă, mai complexă și mai costisitoare.

Pentru guverne și instituții publice, efectele ar fi și mai directe și critice. Serviciile de e-guvernare, bazele de date, sistemele de sănătate și infrastructurile de securitate funcționează, în mare parte, pe aceleași platforme. O întrerupere bruscă a acestor tehnologii ar însemna riscuri majore de dezastru: întreruperi în procese, probleme juridice legate de date și cheltuieli uriașe pentru a reconstrui capacități europene. În acest fel, Europa ar remarca, pentru prima dată în mod clar, cât de mult depinde de infrastructură și tehnologii din afara continentului, vulnerabilizându-și funcționarea și suveranitatea națională.

Măsuri și perspective pentru reducerea dependenței digitale

Instituțiile europene știu că misiunea de reducere a dependenței nu va fi simplă. Un studiu recent al Parlamentului European accentuează faptul că ecosistemul digital al Europei e încă puternic dependent de tehnologie și software din afara blocului, creând riscuri geopolitice și economice importante. În același timp, unele voci serioase, precum cei din cadrul European Council on Foreign Relations, solicită public companiile străine de tehnologie să fie considerate „nu de încredere” pentru nevoile digitale majore ale Europei, inclusiv Big Tech-ul american.

Strategia pe termen lung vizează dezvoltarea unei „stive” europene de tehnologii critice, adesea descrise ca un „EuroStack”, capabil să asigure independența tehnologică a continentului. Însă, profesionist fiind, se recunoaște că aceste tranziții nu vor putea fi realizate peste noapte și vor necesita ani de investiții, timp și, mai ales, voință politică. În până atunci, Europa trebuie să își gestioneze riscurile, concentrându-se pe infrastructurile critice, standardele deschise și achizițiile publice, pentru a evita să devină doar un „chirias” pe propriul internet, dependent de infrastructură și service-uri din afara granițelor sale.