Uniunea Europeană intensifică războiul economic împotriva monopolurilor din domeniul tehnologiei, vizând în mod direct gigantul american Meta, compania mamă a Facebook și Instagram, într-un context global tot mai tensionat între autoritățile europene și marii jucători ai Silicon Valley. În centrul controversei se află măsura de a limita controlul pe care Google, Facebook sau alți giganți ai tehnologiei îl exercită asupra pieței aplicațiilor de mesagerie, fiind suspectați de abuz de poziție dominantă.

Măsuri interimare și încercări de menținere a competitivității pe piața digitală

Într-un comunicat recent, comisarul european pentru concurență, Teresa Ribera, a declarat ferm că “nu putem permite companiilor tehnologice dominante să își folosească ilegal poziția pentru a-și crea un avantaj incorect”. Ea a anunțat că autoritățile analizează în prezent opțiunea unor măsuri temporare pentru a preveni orice posibilă închidere a pieței în perioada anchetei. La rândul său, Executivul European susține că, prin modificarea condițiilor de utilizare a aplicațiilor de asistență AI, precum și a platformelor de comunicare, Meta a blocat efectiv accesul competitorilor, din ianuarie, afectând astfel echilibrul concurențial.

Investigația formală și acuzațiile de monopolism

Investigația făcută de autoritățile europene acoperă întregul Spațiu Economic European, incluzând cele 27 de state membre și Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Italia a deschis deja, în iulie, o anchetă separată, subliniind modul în care această dispută se desfășoară la nivel continental. În cadrul acestei anchete, Comisia Europeană consideră că Meta este “probabil dominantă” pe piața aplicațiilor de mesagerie și o acuză de refuz sistematic de acces pentru competitori. Ca răspuns, compania a primit o “declarație de obiecții”, un document formal ce marchează un pas crucial în procesul de investigare, dar fără a prefigure verdictul final. Meta a respins vehement acuzațiile și a susținut că utilizatorii au la dispoziție o paletă vastă de opțiuni de inteligență artificială, astfel încât intervenția UE nu are motiv de a fi justificată.

Tensiuni între Bruxelles și Silicon Valley în context global

Aceasta nu este prima oară când autoritățile europene își concentrează atenția asupra marilor companii tehnologice americane, dar este, fără îndoială, cea mai complexă dintre anchete. În același timp, tensiunile între Bruxelles și Washington au fost amplificate de divergențele privind reglementările digitale și politicile monopolistice. Cu toate că SUA au criticat adesea abordările europene, Europa continuă să impună reguli tot mai stricte, cu scopul de a asigura o concurență loială și protecția consumatorilor.

Pe lângă disputa privind aplicațiile de mesagerie, Meta se află sub lupa autorităților europene și în alte domenii. Unele investigații analizează modul în care Facebook și Instagram gestionează riscurile dependenței și protejează datele utilizatorilor, în special cei mici. O altă dispută majoră vizează amenda de 200 de milioane de euro impusă anul trecut în urma Legii privind Piețele Digitale, după ce compania a contestat decizia, susținând că politicile sale de abonamente și publicitate sunt compatibile cu legislația europeană.

Perspective și anticipări

Având în vedere complexitatea și importanța acestor investigații, evoluțiile viitoare ale situației nu sunt de natură să apară rapid. Comisia Europeană a confirmat că nu există un termen legal fix pentru finalizarea anchetelor, însă semnalează că aceste măsuri remarcabile reprezintă o încercare de a aduce în fața legii marile corporații tehnologice, cu un scop clar: restabilirea echilibrului pe piața digitală și prevenirea unor monopoluri ce pot afecta în mod ireparabil concurența și consumatorii europeni. În timp ce Meta și alte companii tehnice din Silicon Valley continuă să respingă acuzațiile, tot mai multe voci din administrația europeană consideră că aceste măsuri sunt necesare pentru a proteja ecosistemul digital european de tentațiile abuzului de dominantă.