Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reactivat discuțiile privind stabilirea unei vârste minime pentru accesul la rețele sociale în Uniunea Europeană. Propunerea vizează crearea unei „majorități digitale” cu impact major asupra drepturilor și protecției tinerilor utilizatori, însă întâmpină obstacole juridice și etice importante. În contextul în care protecția minorilor devine o prioritate europeană, dezbaterea despre limitarea accesului și verificarea vârstei are implicații legale și tehnice majore, fiind susținută de anumite state membre, dar criticată de specialiști pentru lipsa unui cadru clar.

Având în vedere motivațiile sale, Ursula von der Leyen argumentează că, așa cum există restricții legale pentru alcool sau tutun, trebuie impusă și o limită pentru social media, pentru a proteja copiii de efectele nocive. În sprijinul acestei viziuni, Franța, Spania și Grecia susțin introducerea unei limite minime de vârstă. În Franța, de exemplu, există o lege care cere consimțământ parental pentru sub 15 ani, în timp ce alte state, cum ar fi Danemarca sau Cipru, cer o abordare comună la nivel european. Propunerea include și dezvoltarea unui sistem european de verificare a vârstei, care să fie integrate în portofelul digital european, prevăzut pentru finalizarea în 2026.

Pe de altă parte, implementarea unei astfel de restricții ridică probleme legale și tehnice majore. Potrivit unor experți, competența UE de a reglementa acest domeniu este limitată, întrucât trataatele atribuie statelor membre gestionarea unor aspecte precum tutunul sau alcoolul. În timp ce Regulamentul GDPR permite stabilirea unei vârste minime pentru consimțământul minorilor, normele nu sunt concepute pentru a interzice accesul la platforme, ci pentru a proteja datele personale. O variantă este și revizuirea Directivei serviciilor media audiovizuale, însă scopul acesteia este protejarea împotriva conținutului pentru adulți, nu limitarea social media.

Verificarea vârstei implică metode precum utilizarea documentelor de identitate, însă aceste proceduri pot afecta confidențialitatea și pot crea dificultăți pentru utilizatorii vulnerabili sau cu acces restricționat la documente, precum migranții sau studenții internaționali. Specialiștii avertizează asupra unui conflict între siguranță și respectarea drepturilor la confidențialitate și libertate de exprimare, ceea ce complică adoptarea unor reguli stricte.

Implementarea unor restricții totale pentru tinerii utilizatori ar putea avea și consecințe negative. Restricționarea completă a accesului riscă să limiteze drepturile la informare, participare și exprimare ale minorilor, fiind în același timp dificil de aplicat în practică.În plus, tendințele actuale, precum Digital Services Act, impun platformelor măsuri de protecție, dar nu stabilesc reguli restrictive clare privind vârsta.

În această situație, utilizarea instrumentelor deja existente, precum măsurile impuse de Digital Services Act, pare mai realistă pentru protecția minorilor. Acestea includ conturile private, limitarea publicității și raportarea conținutului dăunător, iar planurile tehnice pentru verificarea vârstei pot fi adaptate pentru nevoile viitoare. Dezbaterea despre „vârsta digitală” în UE vizează, în principal, echilibrul dintre protecție și libertate, într-un mediu în care rețelele sociale reprezintă un spațiu esențial de socializare și exprimare pentru toți.

Concluzia evidențiază importanța monitorizării continue a inițiativelor europene. În contextul evoluției rapide a tehnologiei, rămâne esențial să fie observate și evaluate măsurile implementate pentru a proteja minorii fără a limita drepturile fundamentale.