Tudor Chirilă, cunoscut actor și artist, își împărtășește experiențele și lecțiile învățate de la mama sa, actrița și regizoarea Iarina Demian. Cei doi colaborează în domeniul artistic de aproape două decenii, formând o relație strânsă atât pe scenă, cât și în viața personală. Chirilă subliniază importanța organizării și disciplinei în cariera sa, principii esențiale pe care le-a preluat de la mama sa.

Actorul afirmă că “libertatea absolută în teatru nu există”. Această idee este susținută de experiențele sale profesionale, care au demonstrat că un actor trebuie să fie riguros și bine organizat. “Maică-mea m-a învățat să fiu un actor riguros”, spune Tudor. Într-o industrie de divertisment unde egoul poate influența creativitatea, Chirilă evidențiază riscurile asumate de actori și subliniază importanța viziunii regizorale.

El afirmă că actorii au adesea dificultăți în a deveni regizori, deși își asumă roluri de conducere pe scenă. “Un regizor nu-i ajutat dacă are un actor care comunică idei fără sens”, explică el, subliniind necesitatea de a se supune unei viziuni artistice comune. Această disciplină este esențială atât în etapele inițiale ale carierei, cât și în cele de mai târziu, când actorii trebuie să își aleagă rolurile cu grijă.

Când abordează subiectul frustrărilor personale, Chirilă descrie teatrul ca “o formă de terapie”. Acesta îi permite să-și exorcizeze frustrările și să se transforme prin intermediul personajelor. El recunoaște că experiențele trăite în rolurile negative au avut un impact profund asupra lui. “Te identifici, se produce ceva ce în psihologie se numește transfer, și nu întotdeauna aceasta este o experiență plăcută”, mărturisește Tudor.

Prin elucidarea acestor lecții de la mama sa și a experiențelor sale personale, Tudor Chirilă contribuie la înțelegerea complexității vieții de actor. Talentele și învățăturile împărtășite între generații subliniază cât de important este să urmăm un parcurs constant în dezvoltarea noastră artistică. Această abordare nu doar că îmbogățește experiența personală, dar și pe cea a spectatorilor. Informarea continuă și explorarea diversității rolurilor poate ajuta fiecare artist în parte să devină mai versatil și mai conștient de darurile sale.