Troița legionară ridicată în Buftea devine subiect de anchetă oficială și dezbateri publice

O troiță legionară amplasată de mai mulți ani în intersecția străzilor Mărășești și Abator din Buftea, commemorând simboluri ale Mișcării Legionare, intră din nou în vizorul autorităților și opiniei publice. Deși inițial a fost conservată ca monument istoric, implicarea terenului și conexiunile din spatele acestuia aduc în discuție un posibil pericol de promovare a ideologiilor extremiste în oraș.

Atribuirea terenului și polemica legată de conexiuni

Terenul pe care se află troița a fost concesionat în 2014 către Asociația „Dumnezeu, Neam și Țară”. Potrivit documentelor confidențiale, acesta a fost primit fără plată pentru întreaga durată a existenței monumentului, la scurt timp după înființarea organizației. Surprinzător sau nu, vicepreședinte și membru fondator al asociației a fost Margareta Pistol, sora primarului Gheorghe Pistol, ceea ce ridică întrebări asupra posibilelor legături nepotiste sau influențelor în procesul decizional.

Contractul de concesiune menționa inițial un termen de un an pentru finalizarea construcției, dar această obligație nu a fost respectată. În 2017, termenul a fost prelungit la patru ani, însă troița a rămas nerezolvată, iar simbolurile veacurilor trecute nu au fost dispărute din zonă. Inscripțiile și simbolurile privitoare la Garda de Fier, aripa militară a Mișcării Legionare în perioada interbelică, continuă să fie vizibile și în zilele noastre, stârnind reacții diverse din partea cetățenilor și autorităților.

Activități controversate și intervenții legale

În timpul pandemiei, simbolurile legionare au fost extinse printr-o construcție din lemn, fără autorizație legală, pe o parcelă a statului. Construcția, care includea și o replică a „Rugăciunii Căpitanului” — text ce se atribuie lui Corneliu Zelea Codreanu — a devenit un punct nevralgic pentru societate și instituții de control. La scurt timp după sesizarea făcută de consilierul USR Bogdan Tobă, această construcție a fost demolată, iar terenul a fost dezmembrat cadastral, pentru a evita continuarea apariției simbolurilor extremiste pe spațiul public.

În urma acestor evenimente, terenul a fost concesionat tot unei organizații non-guvernamentale cu nume similar — „Dumnezeu, Popor și Țară”, condusă de Adrian Grigoriu, un cunoscut simpatizant al Mișcării Legionare. Ultimele acte procedurale indică un proces de verificare în derulare la nivelul Parchetului din Buftea, care analizează dacă aceste acțiuni constituie infracțiuni legate de promovarea ideologiilor extremiste.

Despre implicații și urmări legale

Cazul este urmărit cu atenție atât de autorități, cât și de societatea civilă, pe fondul îngrijorării legate de posibila reafirmare sau promovare a ideologiilor nelegitime în spațiul public. Deși unele declarații indică faptul că și-au dorit remedierea situației, altele sugerează existența unor legături mai complexe între organizații și persoane cu legături istorice cu Mișcarea Legionară.

Deocamdată, ancheta autorităților continuă, iar reprezentanții legii caută să stabilească dacă agitația simbolurilor și construcțiile realizate ilegal pe terenurile publice reprezintă o formă de propagandă sau doar expresia unor opinii personale. În acest context, administrația locală anunță că va evalua dacă există posibilitatea de a lua măsuri pentru a preveni amplasarea și promovarea simbolurilor ce pot constitui pentru unii un motiv de îngrijorare sau divisare socială.

Implicarea apropiată a unor personalități locale în gestionarea unor astfel de terenuri și evenimente nu face decât să reitereze nevoia unui control mai strict și a unui dialog deschis în privința valorilor și simbolurilor promovate în spațiul public. În timp ce ancheta continuă, cazul de la Buftea reprezintă o reflectare a încă acutelor dispute legate de memorie, istorie și valorile societății românești moderne.