Peste 74% dintre profesorii români vulnerabili la nemulțumiri și greve sunt dispuși să se alăture concertat protestelor sindicale, conform rezultatelor unui chestionar realizat de Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”. Această cifră îngrijorătoare evidențiază tensiunile din sistemul de învățământ, în contextul dificultăților financiare și al nemulțumirilor legate de condițiile de lucru și salarizare.

### Diferențe majore în percepția profesorilor asupra condițiilor de muncă

Rezultatele sondajului, desfășurat în perioada 14 – 31 ianuarie, arată o reacție clară în rândul personalului didactic: peste 17.000 de profesori și angajați din sistemul de învățământ au răspuns, oferind o perspectivă valoroasă asupra stării actuale a educației din România. Pe fondul unei crize persistente în finanțarea educației, mulți dascăli semnalează că salariile nu mai țin pasul cu inflația, în timp ce condițiile de lucru și resursele educate sunt insuficiente.

Chestionarul a fost anonim, răspunsurile fiind colectate într-un interval în care nemulțumirea s-a accentuat, iar sporadicele încercări ale guvernului de a găsi soluții par insuficiente pentru a calma vehemența cadrelor didactice. În aceeași timp, sindicatele din învățământ acuză autoritățile de lipsă de dialog și de lipsa unor inițiative concrete în domeniul salariilor și al condițiilor de muncă.

### Tensiuni și perspective pentru proteste ample

Rezultatele acestor evaluări interne adaugă un nou element de tensiune în negocierile existente. Pe fondul unui sistem subfinanțat și al discuțiilor tot mai acerbe despre salariile profesorilor, perspectivele unui protest de amploare în perioada următoare devin din ce în ce mai probabile. Liderii sindicali anunță dacă nu se va ajunge la un progres real și sustenabil, greva ar putea fi următoarea măsură de presiune.

„Peste 74% dintre cadrele didactice care au răspuns la chestionar sunt dispuși să participe la grevă”, afirmă oficialii Federației „SPIRU HARET”, semnalând că această nemulțumire este în creștere și că reforma sistemului de învățământ devine, în continuare, o prioritate atât pentru profesori, cât și pentru represenții sindicali. În condițiile în care politicile publice nu au reușit să livreze soluții eficiente, profesorii revendică nu doar salarii mai bune, ci și condiții decente de lucru, resurse pentru sustenabilitatea procesului educațional și respect pentru profesia lor.

### Contextul politic și economic în care se desfășoară protestele

Criza economică și instabilitatea politică din ultimii ani au avut un impact semnificativ și asupra sistemului educațional. În ciuda promisiunilor și a unor măsuri half-hearted, salariile profesorilor rămân sub nivelul necesar pentru a asigura un trai decent. În plus, dificultățile de infrastructură, lipsa de resurse educaționale moderne și întârzierea în plata salariilor și a suplimentelor au crescut nivelul de frustrare în rândul personalului didactic.

În actualul context, riscul unui protest național se marește, în condițiile în care conflictele existente nu par să fie soluționate pe termen scurt. Sindicatele au anunțat deja că sunt pregătite pentru negocieri, dar și pentru acțiuni de forță dacă autoritățile nu vor veni cu propuneri concrete și cu planuri reale de reformare a sistemului.

### Viitorul educației și al dialogului social

În timp ce tensiunile devin tot mai intense, autoritățile continuă să se exprime prin declarații generice, evitând să ofere un plan clar pentru îmbunătățirea condițiilor din școli. Profesorii și sindicatele solicită o abordare sistemică, în condițiile în care creșterea salarială și condițiile de muncă trebuie să fie prioritare pentru a preveni o criză de resursă umană, care să pună în pericol chiar și funcționarea corectă a învățământului.

Pe termen mediu, dacă tensiunile nu vor fi gestionate cu adevărat și dacă nu vor fi adoptate măsuri concrete, procesul de reformă în educație riscă să fie blocat, iar loialitatea și motivația profesorilor să continue să scadă. În atmosfera de incertitudine actuală, toți ochii sunt ațintiți spre deciziile guvernamentale, care trebuie să recunoască nevoile reale ale celor care modelează viitorul țării: profesorii.