Inteligența artificială a trecut de faza de promisiune și s-a transformat într-un instrument strategic, care influențează echilibrele economice, sociale și geopolitice. În prezent, statele nu mai rivalizează doar pentru resurse naturale sau teritorii, ci și pentru controlul datelor, algoritmilor și infrastructurii digitale. Această competiție globală redefinește influența și puterea în lumea modernă, unde cine domină tehnologia are cea mai mare șansă de a controla fluxurile de putere.

Statele Unite, China și Uniunea Europeană ocupă centrul unei curse pentru suprematia în domeniul inteligenței artificiale, fiecare urmărind propriile strategii. China și-a fixat în 2017 obiectivul de a deveni lider global în AI până în 2030, în timp ce Washingtonul sprijină inovația privată și impune restricții la exportul de tehnologii avansate. Europa, pentru a-și păstra influența, încearcă să stabilească un cadru normativ, precum Convenția-cadru privind IA, adoptată în 2024. În această competiție, algoritmii devin „noua monedă de schimb”, influențând sisteme de apărare, supraveghere și economie.

Conceptul de „suveranitate digitală” devine tot mai prezent în discursurile politice. Statele încearcă să își gestioneze independent datele și infrastructura, pentru a evita dependența de giganți străini. China adoptă un model centralizat susținut de stat, în timp ce SUA lasă privată inițiativa, dar limitează exporturile pentru a proteja interesele de securitate națională. Europa încearcă să găsească un echilibru, însă diferențele de ritm și priorități complică un răspuns coordonat. În zonele vulnerabile, precum țările din Sudul Global, infrastructura tehnologică este adesea dependentă de resurse externe, ceea ce amplifică riscurile fragmentării digitale și dependenței geografice.

Sectorul militar devine un teren avansat al utilizării AI, unde drone autonome, războaie cibernetice și supraveghere avansată devin riscuri majore. Lipsa unui cadru legal internațional facilitează o cursă a înarmării tehnologice, cu potențiale consecințe grave. Ambasadorul Ucrainei în Japonia identifică trei scenarii pentru evoluția acestei competiții: cooperare globală, fragmentare digitală sau hegemonie dominată de câțiva actori precum SUA și China. Majoritatea experților consideră că scenariul hegemonic prezintă cele mai mari riscuri, inclusiv adâncirea inegalităților globale.

Această cursă pentru dominanța tehnologică și controlul asupra algoritmilor redefinește harta globală a puterii, unde datele și infrastructura digitală devin resurse strategice esențiale. Într-un context de schimbări accelerate, menținerea unei monitorizări continue și a unei informări aprofundate sunt cruciale pentru a înțelege evoluțiile și implicațiile acestei competiții.

Este important ca statele și actorii globali să urmărească evoluțiile din domeniul inteligenței artificiale, pentru a determina implicațiile pe termen lung și pentru a dezvolta strategii adaptate noii realități digitale.