Războiul pentru supremație în domeniul inteligenței artificiale a evoluat dincolo de simple modele de limbaj și roboți spectaculoși, concentrându-se acum pe controlul procesorului grafic (GPU). Acest echipament, esențial pentru antrenarea unor modele precum ChatGPT sau DeepSeek, devine pivote pentru influența geopolitică mondială. Fără cipurile Nvidia și echivalentele lor chinezești, centrele de date moderne nu pot funcționa la capacitate maximă, consolidând lupta pentru controlul infrastructurii critice ale AI.

Implicarea procesorului grafic în această competiție a amplificat tensiunile între Statele Unite și China. În 2022, Washingtonul a inițiat „Chips Act”, oferind subvenții și restricții pentru limitează accesul Chinei la GPU-urile avansate, invocând riscuri militare. Astfel, SUA încearcă să-și păstreze avantajul tehnologic, limitând exporturile de cipuri precum A100, H100 sau H200 către China și controlând procesul de fabricație și licențele pentru echipamentele strategice.

Cipurile Nvidia, precum H100, sunt considerate „super-creiere” AI, fiind indispensabile pentru training-ul și operarea modelelor de inteligență artificială. Acestea procesează calcule de mii de ori mai rapid decât procesoarele obișnuite și sunt utilizate pentru aplicații de la simulări științifice și prognoze meteorologice la sisteme militare complexe. Controlul asupra acestor cipuri devine astfel o componentă cheie în campania pentru dominarea tehnologică globală.

În același timp, China investește masiv pentru dezvoltarea propriilor cipuri, precum Ascend, cu scopul de a reduce dependența de hardware american. Obiectivul principal este „suveranitatea algoritmică”, adică autonomia în controlul tehnologiilor strategice. Astfel, Beijingul încearcă să lanseze alternative locale la GPU-urile occidentale, consolidând poziția în domeniu.

Pe scena internațională, această confruntare a transformat controlul asupra cipurilor dintr-o problemă comercială în o dispută geopolitică. Statele și companiile se află în cursa pentru a modela reglementări și a securiza lanțurile de aprovizionare, influențând astfel direcția viitoare a inteligenței artificiale. De altfel, fiecare restricție și acord de export schimbă balanța de putere globală.

În final, această luptă pentru controlul cipurilor nu determină doar cine domină piața, ci și cine va stabili regulile dezvoltării AI. Monitorizarea atentă a evoluțiilor și a deciziilor politice devine crucială pentru înțelegerea viitorului tehnologic mondial. Este esențial ca părțile interesate să se mențină informate și vigilente în fața acestor schimbări rapide.