Constructorii au finalizat joi ultimul strat de rocce, deschizând astfel un tunel subteran între Austria și Italia, ce va deveni în curând o cale ferată de mare viteză ce va lega nordul și sudul Europei, conform informațiilor de la agenția de știri Reuters.

Tunelul Brenner Base, considerat cel mai lung pasaj feroviar subteran din lume, reprezintă un proiect major al Uniunii Europene, vizând mutarea transportului de mărfuri de pe șosele pe trenuri pentru a reduce poluarea și a încuraja comerțul între țări.

Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, a declarat în timpul ceremoniei de inaugurare: „Astăzi facem împreună un pas decisiv pentru construirea uneia dintre cele mai mari investiții de infrastructură din continent.” Ea a adăugat: „Este o zi istorică … pentru Italia, pentru Austria și pentru întreaga Europă.”

Acest tunel va fi prima cale ferată directă care va conecta Austria și Italia. Se estimează că va fi dat în funcțiune în anul 2032, însă cu aproximativ 16 ani întârziere față de termenul inițial, și va avea un cost de 8,5 miliarde de euro, adică în jur de 10 miliarde de dolari — depășind bugetul stabilit cu circa 2,5 miliarde de euro.

Lungimea finală a tunelului va fi de 55 de kilometri, cu o extindere până la 64 de kilometri prin conectarea la o rețea subterană existentă către orașul Innsbruck. Odată finalizat, va scurta timpul de călătorie între orașele italiene Fortezza și Innsbruck de la 80 de minute la mai puțin de 25 de minute.

Pasul Brenner reprezintă una dintre cele mai aglomerate treceri montane din Europa pentru traficul de mărfuri. Anual, peste 2,5 milioane de camioane, 14 milioane de vehicule și 50 de milioane de tone de marfă traversează această zonă, creând presiune asupra comunităților locale.

În prezent, cam 70% din traficul transalpin de mărfuri prin Brenner se realizează pe șosea, iar doar 30% pe calea ferată. Noua infrastructură își propune să inverseze aceste cifre, favorizând trenurile.

Însă, efectele pozitive ale noului tunel ar putea fi afectate de lipsa rutei feroviare de acces din partea Germaniei, care reprezintă o parte semnificativă a traficului de pe ruta Alpi, dar nu a finalizat încă legăturile esențiale pentru a se conecta la tunelul Brenner.



Sursa articol