Corupția se amplifică la nivel mondial, România rămâne în coada clasamentului de percepție

Nivelul percepției corupției continuă să crească, inclusiv în statele democratice solide, relevă ultimul raport al Transparency International pentru anul 2025. La nivel global, indicele de percepție a corupției (IPC) scade treptat, indicând o deteriorare a încrederii în instituțiile publice și în sistemul politic. În același timp, România rămâne prinsă în zona codurilor galbene, având un scor de 45 de puncte din maximum de 100, cu mențiunea că media pentru democrațiile fragile este de 47 de puncte.

Țara noastră, printre statele cu cel mai redus nivel de încredere

Conform indicatorilor, România păstrează un poziție deloc privilegiată în această ierarhie a percepției corupției. Cu toate că scorul nu este extrem de departe de media globală, poziția sa indică probleme persistente în domeniul păcii și stabilității instituționale. Liderii politici și instituțiile de control trebuie să depună eforturi susținute pentru a combate fenomenul, dar lipsa de rezultate concrete continuă să alimenteze frustrările populației și să afecteze imaginea internațională a țării.

De fapt, pe fondul unui proces lent de reformare, nivelul percepției de corupție în România a fluctuat de-a lungul anilor, dar ultimul raport indică faptul că evoluțiile negative au continuat, iar fața de alte state membre UE, situația nu s-a îmbunătățit.

Declinul leadership-ului în lume – motivul principal al creșterii corupției

Unul dintre aspectele semnificative evidențiate în raport este debilitarea leadership-ului la nivel global, explicând, cel puțin parțial, agravarea fenomenului de corupție. În multe țări, gesturile de transparență și integritate sunt puse la încercare, iar liderii politici și funcționarii publici sunt tot mai tentați să folosească poziția pentru avantaje personale sau pentru favorizarea unor grupuri restrânse.

Specialiștii atrag atenția că această decadere a încrederii instituționale se datorează, în parte, și afectării principiilor statului de drept, precum și unor scandaluri de corupție de amploare care au fost prost gestionate sau chiar ignorate. În lipsa unor măsuri ferme și a unei voințe politice ferme, aceste tendințe negative pot duce la o fragilizare și mai mare a sistemelor democratice.

Impactul asupra României și perspectivele viitoare

Pentru România, scăderea în cadrul clasamentului percepției corupției nu este o surpriză, ci o continuare a unui trend îngrijorător de ani de zile. În ciuda eforturilor de reformare, în special după aderarea la Uniunea Europeană, provocările din domeniul justiției și al luptei anticorupție sunt încă resimțite acut. De exemplu, controversele legate de modificările legislative sau de modul în care sunt tratate cazurile de corupție în justiție sunt interpretate ca semne ale reticenței sau chiar ale unor tentativede compromitere a procesului anticorupție.

Pe termen mediu și lung, specialiștii avertizează că fără o schimbare de paradigmă și fără o implicare mai fermă a instituțiilor în combaterea corupției, România riscă să rămână în continuare pe marginea clasamentului, afectând atât încrederea cetățenilor în justiție, cât și poziția pe scene internaționale.

În ultimele luni, tot mai mulți oficiali și experți sugerează necesitatea unor reforme adevărate și a unei strategii naționale clare, capabile să recupereze încrederea în instituții și să asigure o guvernare transparentă. Cu toate acestea, până acum, aceste recomandări se confruntă cu dificultăți politice și cu lipsa de voință politică reală. Cu toate acestea, speranța persistă că, pe termen lung, România va putea să își reconsolideze sistemul democratic și să reducă nivelul percepției corupției, dacă va implementa măsuri concrete și va menține o politică fermă în domeniu.