Bucureștiul se află în pragul unei transformări ambitioase menite să redefinească modul în care capitala României își folosește resursele naturale și spațiile urbane. Proiectul de reabilitare a malurilor Dâmboviței, inițiat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, promite convertirii albiei betonate a râului într-un veritabil coridor verde-albastru, până în 2035. Acest plan nu doar că vizează înfrumusețarea zonei, ci și o funcție esențială în ameliorarea calității vieții bucureștenilor, răcorind orașul în zilele toride și protejându-l în fața inundațiilor.

### Un proiect pentru repovestirea Dâmboviței în inima orașului

Dâmbovița, astăzi percepută mai degrabă ca o barieră urbană decât ca o resursă valoroasă, va fi transformată în următorii ani într-un spațiu public vibrant. Inițiativa „Dâmbovița Apă Dulce” are ca scop reintroducerea râului în viața cetățenilor, modelând un nou tip de infrastructură urbană comparabilă cu cele de pe malurile Senei sau ale Dunării. Un element definitoriu al proiectului este eliminarea limitărilor create de albia betonată, înlocuind-o cu zone verzi și zone de agrement pline de viață.

Arhitectul și vizionarul acestei schimbări, Teodor Frolu, explică această inițiativă ca fiind mai mult decât o simplă renovare estetică: „Pe lângă partea de spațiu public, el devine un mijloc esențial în răcorirea orașului în perioadele de caniculă și are și funcțiunea de a proteja orașul de inundații.” Transformarea albiei betonate a râului reprezintă un pas înainte spre soluții durabile, având avantajul de combina funcțiuni ecologice cu cele sociale, contribuind la crearea unui mediu urban mai sănătos și mai prietenos.

### Reconfigurarea Splaiului Unirii și a altor zone tranzitate

Un alt proiect important menționat de arhitectul Frolu este transformarea Splaiului Independenței, un spațiu supus traficului intens, care va fi puternic reconfigurat după finalizarea autostrăzii de centură A0. În prezent, Splaiul pare un tub uriaș pentru mașini, însă odată cu închiderea traficului de tranzit, această zonă va deveni un adevărat pod pentru pietoni și bicicliști. Ideea este ca malurile râului Dâmbovița să se transforme în spații pentru oameni, conectând toate zonele centrale ale orașului și promovând un stil de viață mai activ și mai ecologic.

Este vorba despre o schimbare profundă în modul în care Bucureștiul percepe și utilizează spațiile sale publice. În condițiile în care termenul inițial de finalizare al proiectului este 2035, Frolu admite că dezvoltarea recentă a anumitor zone, precum Piața Unirii sau Lacul Morii, ar putea accelera acest proces. El explică: „Pentru că acum există alternative clare, cum este autostrada A0, procesul de revitalizare a malurilor Dâmboviței poate fi devansat și devine o prioritate urbanistică.”

Rezumat, aceste proiecte se înscriu într-un efort amplu de a reinventa orașul, nu doar ca un spațiu de tranzit, ci ca o comunitate vitale, echilibrată între beton și natură. Transformarea pe termen lung a malurilor Dâmboviței și a celor din jurul Splaiului Râului ar putea renaște capitalei povești de succes în domeniul urbanismului sustenabil, în care verdele și albastrul devin parte integrantă a identității sale. Bucuria orășenilor și beneficiile pentru mediu sunt principalele motivații pentru investirea în aceste schimbări, care, odată realizate, vor duce la o capitală mai sănătoasă și mai prietenoasă, în pas cu cele mai moderne standarde europene.