Impactul deciziilor fiscale asupra traficului de colete și infrastructurii aeroportuare din România

Decizia Guvernului de a impune, din 1 ianuarie 2026, o taxă de 25 de lei pe fiecare colet provenit din afara Uniunii Europene, cunoscută sub numele de „taxa Temu”, a avut consecințe neașteptate asupra traficului de marfă aeriană din și spre România. În ciuda intenției de a genera venituri suplimentare pentru buget, această măsură a produs, din contră, un recul semnificativ în operațiunile logistice, afectând atât economia locală, cât și performanțele aeroporturilor din țară.

Aeroportul Otopeni și scăderea traficului cargo înainte de aplicarea oficială a taxei

Imediat după anunțarea măsurii în vară, traficul cargo de la Aeroportul Internațional Henri Coandă a înregistrat o scădere abruptă, chiar cu aproape 20% în luna noiembrie 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Datele oficiale ale companiei administratorului aeroportuar indică faptul că în noiembrie s-au transportat doar 3.461 de tone de marfă, față de 4.309 tone în 2024, în timp ce decembrie a consemnat o reducere suplimentară de 5,5%. Astfel, trends de această natură demonstrează că operatorii logistici au anticipat introducerea taxei și au început să-și reorganizeze rutele, reducând volumul de colete care tranzitau România.

Reorientarea fluxurilor logistice către Ungaria și alte state vecine

Reacția pieței a fost rapidă și strategică. Multe companii globale precum Temu, Shein sau Alibaba au înființat entități juridice în Ungaria, unde importurile se realizează fără a fi supuse taxei. Astfel, bunurile sunt expediate către Budapesta, unde se plătesc taxe vamale și TVA, după care intră în România ca livrări intra-comunitare, scutite de taxa de 25 de lei. Această metodă a dus la o relocare masivă a fluxurilor logistice, iar costurile suplimentare au fost suportate de statul român și de companiile aeroportuare, care pierd astfel posibilitatea de a încasa taxele pentru utilizarea infrastructurii.

Italia a fost printre primele țări în care o astfel de taxă de 2 euro pe colet a avut efecte similare: volumele au scăzut cu 36% în primele 20 de zile ale anului, companiile redirecționând zborurile către aeroporturi din Belgia, Olanda sau Ungaria. These adjustments reflect a broader trend în Europa, în condițiile în care operatorii caută soluții care să minimizeze impactul fiscal și să evite pierderile financiare.

Pierderile bugetare și schimbările în structura de acționariat a Aeroportului Otopeni

Pe lângă scăderea traficului, măsura fiscală a avut și consecințe asupra bugetului și controlului administrativ al aeroporturilor. În ianuarie 2026, Ministerul Transporturilor a decis să răscumpere pachetul de 20% din acțiunile deținute de Fondul Proprietatea la Compania de Aeroporturi București (CNAB), transformând-o în unic acționar. Decizia vine într-un context al unor presiuni pentru consolidarea controlului statului asupra infrastructurii cheie, dar și în condițiile în care estimările anterioare indicau un potențial de venituri de până la 500 de milioane de euro în cazul unei listări la bursă, pe care însă aceasta a fost abandonată.

Efectul imediat al relocării fluxurilor de marfă în alte state UE este o pierdere directă pentru bugetul Aeroportului Otopeni, întrucât taxele de aterizare, parcare sau utilizare a infrastructurii reprezintă o sursă importantă de venit. În plus, pierderile se resimt și la nivelul economiei naționale, având în vedere rolul central al aeroportului în hub-ul logistic regional și în dezvoltarea comerțului online și a importurilor din Asia.

În ciuda controversei generate de această măsură, autoritățile române par să fi preferat să pună accentul pe controlul și sovranitatea asupra infrastructurii vitale, chiar dacă acest lucru duce la pierderi financiare și o reducere a transparenței în gestionarea resurselor publice. Perspectiva pe termen lung rămâne incertă, fiind de așteptat ca operatorii logistici și companiile internaționale să continue să caute soluții de evitare a restricțiilor fiscale, modul în care va evolua traficul de colete și, implicit, economia națională fiind încă în negocieri și adaptări constante.