În Săptămâna Mare, dincolo de ritualurile religioase, tradițiile populare din România dezvăluie obiceiuri străvechi, transmise din generație în generație. De la Joimarii din Oltenia, la Prăgșorul din Țara Moților și până la obiceiurile din Dobrogea, românii păstrează vii credințele și practicile specifice acestei perioade.

Joimari: Ziua în care granița dintre lumi se estompează

În Oltenia și în unele zone din Timocul Sârbesc, în noaptea de Joimari, se crede că mormintele se deschid, permițând spiritelor celor decedați să se întoarcă acasă. Aceste spirite rămân alături de cei vii până la Înălțare, când se întorc în lumea de dincolo. În satele din Dolj, precum Ohaba și Salcia, ritualul începe din miercuri. Se pregătesc mese cu colaci și apă, în jurul cărora se aprind focuri pentru a onora morții.

În Joia Mare, femeile merg la cimitir cu tămâie și resturi vegetale, aprinzând focuri la morminte pentru a călăuzi sufletele celor plecați. Se crede că sufletele „simt frigul”, motiv pentru care se aprind focuri și în curți. Aceste „focuri ale morților” sunt aprinse din lemn de arbori sacri, precum lemnul de alun, rupte cu mâna, nu tăiate cu securea. În sudul județului Dolj, la Bechet, se practică „vărsatul ritual de apă”, unde femeile aruncă apă sub arcadele de salcie, pentru fiecare mort strigat pe nume.

Prăgșorul: paza toacei în țara moților

În Țara Moților, în special în comuna Bistra, obiceiul Prăgșor este un eveniment important în timpul sărbătorilor pascale. Acesta implică paza toacei, încredințată unui grup de tineri necăsătoriți, numiți „crai”. Craii simbolizează continuitatea comunității și transmiterea tradițiilor. Paza se face pe rând, zi și noapte, iar „furtul” toacei face parte din ritual, tinerii având responsabilitatea de a o răscumpăra și de a suporta costurile petrecerii de după Paște.

Acest obicei celebrează responsabilitatea, onoarea și maturizarea socială a tinerilor. În timpul sărbătorii, se folosesc țevi pentru „pușcături”, un tip de artificiu ritualic menit să alunge răul și să vestească momentul sacru.

Obiceiuri pascale în Dobrogea, Sibiu și zona Moldovei

În Dobrogea, după slujba de Înviere, credincioșii merg la cimitir pentru a aduce Lumină celor dragi plecați din această lume. În unele comunități, se „întinde masa” pe morminte, se ciocnesc ouă și se împart bucate tradiționale. În Tulcea, se respectă tradiția de a consuma alimentele pascale sfințite abia spre prânz. În Constanța, masa de Paște se așază de obicei la miezul nopții.

În zona Sibiului, sașii au adus obiceiul stropitului. Fetele sunt stropite cu parfum, fiind răsplătite cu prăjituri și ouă roșii. În Mărginimea Sibiului, ouăle roșii sunt câștigate într-un joc cu mingea, iar un alt joc similar este cel „la noroc”, în care se încearcă lovirea unui ou cu o monedă. În cartierul Moșnei din Mediaș, în prima zi de Paști, localnicii joacă oină, iar câteva străzi mai departe, se desfășoară țuru, un joc specific. În multe localități din Moldova, în prima dimineață de Paște, tinerii se spală pe față cu apa în care a stat un ou roșu, pentru a fi sănătoși tot anul.

În 2026, sărbătorile pascale vor continua să adune comunitățile, perpetuând tradițiile și oferind românilor ocazia de a celebra moștenirea culturală unică a țării.