Inteligența artificială generativă a trecut de limita experimentului de laborator și a devenit o componentă integrantă a vieții cotidiene a unei generații întregi în Europa. Dacă până recent tehnologia era considerată o inovație la început de drum, astăzi ea modelează modul în care tinerii interacționează cu lumea digitală, de la educație și divertisment, până la viața personală și perspectivele profesionale. Contrar percepției generale, care accentuează diferențele între generații, datele recente revelați o schimbare profundă: AI-ul nu mai este doar o tehnologie de nișă, ci o unealtă obișnuită pentru tinerii europeni, fiind la egalitate cu alte instrumente digitale precum motoarele de căutare, rețelele sociale sau aplicațiile pentru productivitate.

Tinerii europeni și revoluția AI în viața de zi cu zi

Utilizarea AI generativă în rândul tinerilor cu vârste între 16 și 24 de ani a înregistrat o creștere rapidă, aproape dublând procentajul față de populația generală cu vârste între 16 și 74 de ani. Astfel, aproape două treimi dintre tineri au folosit această tehnologie într-un singur an, ceea ce indică o acceptare normalizată și o integrare rapidă în rutina zilnică. În privința activităților personale, aproape jumătate dintre aceștia aleg să folosească AI-ul pentru crearea de conținut, divertisment, organizare sau explorare informațională. Pentru ei, aceste tehnologii nu mai reprezintă o noutate, ci un element firesc al mediului digital în care au crescut, fiind percepute ca extensii naturale ale platformelor și aplicațiilor de zi cu zi.

În același timp, utilizarea AI în scop educațional și social devine tot mai frecventă, aproximativ 40% dintre tineri folosind instrumente AI în contexte de învățare formală, fie în școală, liceu sau universitate. Acesta este un semn clar al faptului că AI-ul devine parte integrantă a infrastructurii educației informale, fiind utilizat pentru documentare, susținerea procesului de învățare sau pentru rezolvarea diverselor probleme. În această nouă paradigmă, tehnologia nu mai trebuie distantată ca o disciplină în sine, ci integrată în mod natural în procesul de învățare și dezvoltare.

Chiar dacă, în privința utilizării profesionale, diferențele sunt mai reduse între tineri și restul populației, acestea sunt influențate de momentul practic în care tinerii pășesc în câmpul muncii. Mulți încă nu au avut acces la mediul profesional, unde AI devine un instrument esențial în procesul decizional, analiza datelor și automatizarea sarcinilor repetitive. Cu toate acestea, acumularea de competențe AI în rândul tinerilor înainte de intrarea pe piața muncii va avea un impact profund asupra dinamicii și cererii pieței în următorii ani.

România, între decalaj și oportunitate

În peisajul european, însă, disparitățile în adoptarea AI în rândul tinerilor sunt palpabile. Unele state, precum Danemarca sau Olanda, au înregistrat niveluri de dependență de AI de peste 80% în rândul tinerilor, fiind deja parte a alfabetizării digitale a acestor societăți. În schimb, România se află la capătul spectrului, cu mai puțin de jumătate dintre tinerii de 16-24 de ani care utilizează instrumente AI generative. Această situație reflectă nu doar un decalaj tehnologic, ci și inegalități structurale în accesul la infrastructură digitală, educație și cultură tehnologică.

Analizele arată că utilizarea AI devine astfel un indicator al diferențelor nu doar între generații, ci și între țări. În contextul în care inteligența artificială se conturează ca o componentă centrală a societății moderne, decalajul în adoptare poate genera noi inegalități, afectând atât accesul la oportunități, cât și procesul de învățare și înțelegere critică a tehnologiei.

Ce este clar, însă, este că AI-ul nu mai este doar o tehnologie despre care se vorbește despre viitor. Pentru tinerii europeni, și nu numai, această tehnologie face parte din ecosistemul zilnic, marcând tranziția de la consumatori pasivi la utilizatori activi și competenți. În timp ce unele state se vor lupta să reducă decalajele, tendința va fi ca integrarea AI să devină o competență obligatorie, iar diferențele între cei care înțeleg și cei care folosesc pasiv vor defini, în continuare, dinamica socială și economică a următorului deceniu. În această nouă realitate, adaptarea și educația continuă vor fi cheia pentru a nu rămâne în urmă.