Internetul devine tot mai vulnerabil la răspândirea informațiilor false și teoriilor conspiraționiste, iar algoritmii platformelor video scurte joacă un rol esențial în acest proces. O investigație recentă realizată de YouTuber-ul Benaminute evidențiază cât de rapid pot fi influențați utilizatorii, trecând de la căutări inofensive la conținut ce promovează dezinformarea, în special pe TikTok, YouTube Shorts și Instagram Reels. Aceasta pune în lumină modul în care recomandările algoritmice personalizează conținutul, creând universuri proprii de teorii, uneori absurde, alteori extrem de credibile.

Aflată în centrul atenției, platforma TikTok se remarcă ca fiind cel mai rapid în direcția propagării conspirațiilor. Dobândind un număr mediu de 114 videoclipuri, utilizatorii pot ajunge în sub o oră la conținut care promovează teorii precum cele despre OZN-uri, Arca lui Noe sau teorii privind atentate și lideri politici. O situație similară este observată pe YouTube Shorts, unde în aproximativ 2 ore și 20 de minute, publicul poate fi condus de la subiecte simple, precum dinozaurii, către teorii conspiraționiste mai radicale. Instagram Reels necesită un timp putin mai lung pentru aceasta, fiind nevoie de circa două ore și 20 de minute de vizionare.

Impactul algoritmilor asupra răspândirii conspirațiilor
Algoritmii acestor platforme prioritizează menținerea atenției utilizatorului, ceea ce duce la recomandări din ce în ce mai extreme sau controversate. În medie, TikTok ajunge să promoveze teorii conspiraționiste după 114 clipuri, în timp ce YouTube Shorts și Instagram Reels au nevoie de respectiv 230 și 275 de clipuri. Acest fenomen ridică semne de întrebare despre rolul responsabil al platformelor digitale, în condițiile în care reacțiile sunt generate în mod automat, fără o intervenție explicită pentru filtrarea dezinformării.

De ce sunt atât de eficiente algoritmii în captarea publicului
Teoriile conspiraționiste oferă senzația de cunoaștere secretă și apartenență la un grup „cunoscător”. Adevărul, în schimb, devine mai plictisitor, mai complicat și greu de interpretat rapid. Fenomenul demonstrează că, în lipsa unor măsuri preventive clare, algoritmii pot răspândi cu ușurință informații false, chiar și fără intenție malignă a platformelor.

Pentru utilizatori, această dinamică poate însemna că, în timpul vizionării unui film de divertisment, ajung inevitabil la teorii conspiraționiste. De aceea, este esențială o informare continuă și o monitorizare atentă a evoluției algoritmilor și conținutului distribuit online. Întreaga situație subliniază importanța responsabilității platformelor în prevenirea răspândirii dezinformării și în protejarea publicului de influențele negative.