Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, marchează o nouă etapă în strategia de atragere a investițiilor turcești în județ, pe fondul unor tensiuni legate de bugetul național pentru 2026. În timp ce critica sistemul fiscal românesc pentru dezavantajele sale asupra Ilfovului, Thuma se lookează spre parteneriate cu investitori turci, considerând județul un „punct strategic” pentru astfel de capitaluri.
Un nou parteneriat pentru dezvoltare și investiții
Marți, 24 februarie, Thuma a avut o întâlnire deosebit de importantă cu ambasadorul Turciei în România, Özgür Kıvanç Altan, și cu reprezentanții companiei turcești SU Market, care intenționează să-și extindă afacerea în zona Afumați. La sediul CJ Ilfov, președintele a subliniat beneficiile colaborării pentru comunitate, afirmând că „discuția a fost una aplicată și productivă, axată pe investiții și pe dezvoltarea zonei Afumați.” El a adăugat că mediul de afaceri trebuie sprijinit pentru a crea noi locuri de muncă și a stimula economia locală.
Thuma a accentuat importanța prezenței companiilor turcești în România, unde activează peste 17.000 de firme cu capital turcesc, Turcia fiind unul dintre cei mai importanți parteneri externi din afara Uniunii Europene. El vede județul Ilfov ca un „punct de creștere” și un teren fertil pentru investiții, mai ales datorită proximității față de București. Relațiile economice solide dintre cele două țări se reflectă în adevărate proiecte de dezvoltare și în oportunități de colaborare durabilă.
Revendicări cu privire la bugetul de stat și redistribuirea fondurilor
Însă, în același timp, Hubert Thuma nu ascunde nemulțumirile față de proiectul bugetului național pentru 2026. Acesta a cerut majorarea fondurilor alocate județului cu 500% comparativ cu anul precedent, criticând mecanismul fiscal actual pentru dezavantaje majore. În interiorul comunității, de exemplu, se estimează că 127.284 de locuitori ilfoveni lucrează în București, dar sumelor alocate pentru dezvoltarea locală li se opune un sistem care favorizează capitala, în detrimentul satelor și orașelor din județ.
Președintele CJ a propus, de asemenea, un buget comun pentru București și Ilfov, în eventualitatea unei reorganizări administrative, susținând repartizarea impozitului pe venit global proporțional cu populația, ceea ce ar însemna o sursă de finanțare mult mai generoasă pentru Ilfov. În prezent, județul primește doar 20 de milioane de euro din cotele defalcate, deși legea prevede un procent de 1,5% din impozitul pe venit repartizat primăriei generale, fapt ce îl nemulțumește profund pe Thuma.
Controverse politice și tensiuni interne
Deși își exprimă sprijin pentru colaborarea cu investitorii turci și pentru reforme în administrarea fiscală, Thuma a devenit, recent, ținta criticilor din interiorul Partidului Național Liberal. În februarie, el l-a acuzat pe liderul PNL, premierul Ilie Bolojan, despre care a spus că „a userizat” partidul, remarând că în cabinetul de la Palatul Victoria există mai mulți reprezentanți USR și REPER decât ai PNL. Aceste declarații au fost făcute în contextul în care Bolojan încerca să înlocuiască șefi de sectoare și filiale, un proces aproape finalizat cu voturi care s-au apropiat de majoritate.
În același timp, Thuma a respins orice acuzație privind vreo alianță cu PSD, criticând zvonurile care sugerează că unii membri ai partidului său ar fi votat împotriva conducerii și s-ar fi prostitunat în opinia sa „pe modelul de la Oradea”. O astfel de poziție a fost adoptată în contextul intenselor dispute interne, dar și al perspectivei de a negocia viitorul administrativ al județului, inclusiv posibilitatea unei reorganizări mai ample.
Perspectivele pentru Ilfov rămân incertă, însă implicarea lui Thuma în atragerea investițiilor turcești și în revendicările fiscale indică o strategie menită să transforme județul într-un hub de dezvoltare, cu potențial de a contracara dezechilibrele financiare și administrative. Ultimele evoluții sugerează că, în ciuda tensiunilor politice, județul nu și-a pierdut intenția de a-și redefinească locul în peisajul economic al României.

Fii primul care comentează