Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a lansat o critică dură la adresa proiectului bugetului de stat pentru 2026, cerând o majorare de 500% a fondurilor alocate județului față de anul precedent. În contextul tensiunilor dintre București și județul satelit, oficialul susține că actualul mecanism fiscal nu mai funcționează și condamnă, cu vehemență, ceea ce el numește „confiscarea” veniturilor generate de populația din Ilfov de către bugetul central și cel al Capitalei.

Dispută pe bani și resurse, cu un miliard de euro în joc

Disputa pornește de la un flux financiar ajustat și disputat, reprezentând peste un miliard de lei pe an, sumă provenită din naveta zilnică a locuitorilor din Ilfov, care muncesc în București. La mijloc este disperarea județului de a obține o parte echitabilă din impozitul plătit de aceste persoane, în condițiile în care, în 2025, a primit doar 100 de milioane de lei din partea bugetului central, deși legea prevede un procent mult mai mare.

Președintele CJ Ilfov a argumentat în favoarea solicitării sale cu o analiză financiară ce relevă o discrepanță majoră între zona în care are loc generarea veniturilor și cea a consumului de resurse publice. Astfel, el a evidențiat că 127.284 de persoane cu domiciliul în Ilfov lucrează în București. În cazul în care s-ar utiliza salariul mediu brut din Capitală, de aproape 12.000 de lei, și impozitul aferent acestuia, s-ar ajunge la o sumă de peste 1,18 miliarde de lei, care în prezent revine, însă, bugetului orașului.

„În 2025, județul a primit doar 100 de milioane de lei din cotele defalcate, deși legea prevedea un procent de 1,5% din impozitul pe venit repartizat primăriei generale”, a subliniat Thuma. El consideră că actualul sistem trebuie reconfigurat urgent pentru a reflecta mai fidel contribuțiile ilfovenilor și pentru a evita o situație în care resursele sunt direcționate către administrația centrală, în detrimentul dezvoltării locale.

Un model de buget unic, o soluție de avarie pentru regiunile din Capitală

În contextul acestor dispute, președintele CJ Ilfov s-a solidarizat cu inițiativa primarului general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, privind crearea unui buget unic pentru întreaga regiune urbană București-Ilfov. Reformularea sistemului fiscal ar presupune, potrivit lui Thuma, repartizarea echitabilă a impozitului pe venit global între cele două entități, proporțional cu populația și veniturile generate.

„Până la reorganizarea administrativ-teritorială, ar fi corect să existe un buget total București–Ilfov, iar repartizarea impozitului pe venit global să se facă proporțional cu populația. Într-un astfel de model, Ilfovul ar trebui să primească cel puțin de 5 ori mai mult din impozitul pe venit decât în 2025”, a explicat oficialul. El afirmă că o astfel de măsură ar putea evita blocajele viitoare ale infrastructurii și serviciilor publice, care sunt grav afectate de lipsa resurselor.

De asemenea, Thuma a avertizat că, în absența unei financieri eficiente, Bucureștiul s-ar putea confrunta cu probleme grave în gestionarea traficului, deșeurilor și infrastructurii. „Fără un Ilfov funcțional, Bucureștiul se va sufoca în trafic, deșeuri și ineficiență”, a spus acesta, în contextul frustrărilor legate de subfinanțarea județului.

Contextul corupției și problemelor administrative din Ilfov

Discuțiile despre resurse și sistemul fiscal se amplifică și pe fondul unor probleme serioase de integritate în județ. Ilfovul a făcut recent titluri din cauza unor cazuri răsunătoare de corupție, precum cel din Otopeni, unde edilul este acuzat că a furat peste 7 milioane de euro din fondurile destinate canalizării și infrastructurii publice.

Președintele CJ, Hubert Thuma, a fost condamnat definitiv în 2014 pentru infracțiuni de corupție, fiind găsit vinovat pentru folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. În trecut, a fost implicat în legături cu firme și primari pentru facilitarea accesului la spații și utilaje, în contextul unui sistem local perceput ca fiind încărcat de practici ilegale și corupție.

În plus, fuga de responsabilități și lipsa transparenței adaugă tensiuni și incertitudini în administrația județeană, punând în pericol dezvoltarea sustenabilă a zonei. Vincența acestor probleme, oficialii locali cer reforme de amploare, într-o încercare de a asigura mai multă autonomie și echitate în distribuirea resurselor, dar și pentru a reconstrui încrederea în instituțiile publice.

Ultimele zile aduc în prim-plan evoluții politice și administrative, punând presiune pe Guvern să realizeze reforme care să decupleze sistemul fiscal de capriciile politicii și de interesele locale, pentru a nu mai lăsa județul Ilfov să rămână în umbra unui sistem dezavantajat și corupt.