Critici dure la adresa bugetului de stat pentru 2026: Ilfov cere o redistribuire majoră a fondurilor

În contextul dezbaterilor asupra bugetului de stat pentru anul 2026, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, și-a făcut auzite nemulțumirile legate de modul în care sunt gestionate resursele financiare destinate județului său. Cu o cerere explicită pentru o majorare de 500% a fondurilor, oficialul liberal acuză un dezechilibru structural între taxele plătite de ilfoveni și sumele care revin comunităților locale din aceste venituri, în condițiile în care, anual, peste un miliard de lei (aproximativ 200 de milioane de euro) sunt produși de navetiștii care locuiesc în Ilfov, dar muncesc în București.

Discuțiile și contrele despre bugetul pentru 2026 scot la iveală tensiuni tot mai evidente între administrațiile centrale și cele locale, în special între primăria Capitalei și județele din zona periurbană. Thuma consideră că mecanismul fiscal actual nu mai reflectă realitatea economică a regiunii și acuză “confiscarea” acestor venituri de către bugetul național sau cel al Bucureștiului. El sintetizează această problemă cu cifre: din cele peste 127.000 de persoane angajate în București, locuiesc în Ilfov, iar potrivit recentei analize financiare, suma de impozit pe venit plătită lunar pentru fiecare este de aproximativ 775 de lei, rezultând peste 1,18 miliarde de lei în total, bani care ajung la bugetul central în timp ce comunitățile locale trebuie să gestioneze serviciile și infrastructura pentru acești contribuabili.

Ilfov, un județ în plină creștere, s-a confruntat anul trecut cu o alocare insuficientă: doar 100 de milioane de lei din cotele defalcate, în condițiile în care legea prevedea o repartizare de 1,5% din impozitul pe venit global către primăria locală, o sumă cu mult sub necesitățile reale ale zonei. Ba mai mult, criticile vin pe fundalul unei percepții de lipsă de transparență și control asupra modului în care sunt cheltuiți banii, ceea ce accentuează discrepanțele dintre administrațiile din București și cele din Ilfov.

Propunerile pentru remedierea acestei situații sunt clare. Hubert Thuma susține ideea unui buget metropolitan unic pentru regiunea București-Ilfov, în speță o modalitate de a repartiza echitabil resursele, proporțional cu populația. “Până la reorganizarea administrativ-teritorială, ar fi corect să existe un buget total București–Ilfov, iar repartizarea Impozitului pe Venit Global între cele două entități să se facă proporțional cu populația. Într-un astfel de model, Ilfovul ar trebui să primească cel puțin de 5 ori mai mult din impozitul pe venit global decât în 2025”, a explicat președintele CJ.

Discuția despre redistribuirea banilor devine cu atât mai actuală cu cât, potrivit oficialilor, lipsa resurselor subminează functionerența infrastructurii și serviciilor locale, având efecte negative directe asupra Bucureștiului, the Capitala fiind supra-saturată de trafic, probleme de gestionare a deșeurilor și infrastructură învechită. În lipsa unei finanțări adecvate, presiunea asupra orașului-mamă va continua să crească, iar problemele legate de congestie și poluare se vor intensifica, într-un ciclu vicios dificil de oprit.

Comparativ, criticile vin și din rândul unor politicieni cu experiență, precum Ilie Bolojan, fost primar al Oradei, ale cărui idei sunt aduse ca exemplu de discurs pentru autonomia locală. “Administrația locală trebuie să aibă resursele necesare pentru a livra rezultate”, declara Bolojan în 2017, un principiu despre care Thuma se arată acum foarte sensibil, reiterând că fără o alocare echitabilă, regiunea Ilfov riscă să devină o zonă dependentă, lipsită de autonomie și abandonată în fața dificultăților.

Cu toate aceste frământări, județul Ilfov trebuie să facă față, pe lângă problemele financiare, și unui spectru larg de cazuri de corupție, cauzate de lipsa de transparență și de gestionare defectuoasă a fondurilor publice. În ultimii ani, exemplul cel mai reprezentativ fiind cel al primarului din Otopeni, acuzat că ar fi furat 7 milioane de euro din bugetul destinat canalizării, a inflamat discuțiile din zona periurbană. În paralel, Hubert Thuma însuși se află sub incidența legii, fiind condamnat pentru fapte de corupție, ceea ce adâncește controversa în jurul autorităților locale din județ.

Liniile de front în disputele bugetare continuă să fie trasate, iar perspectiva unei reforme administrative și financiare care să răspundă nevoilor reale ale regiunii rămâne, deocamdată, un deziderat ambițios, dar dureros de necesar pentru stabilitatea și dezvoltarea durabilă a zonei metropolitane. În timp ce negocierile se poartă, Ilfov și Bucureștiul rămân simboluri ale unei relații complexe, în care resursele, autonomia și transparența devin cruciale pentru viitorul administrației locale din regiune.